„SUA dă un mesaj dezastruos” – Veteranii americani critică decizia lui Trump de a retrage trupele din România

Decizia administraţiei Trump de a retrage o brigadă rotaţională a Armatei SUA din România şi din alte ţări aliate NATO de la graniţa cu Rusia a stârnit critici dure din partea veteranilor, care consideră măsura o eroare strategică ce slăbeşte capacitatea de descurajare a alianţei şi joacă direct în favoarea preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post.

Decizia de a încheia misiunea Diviziei 101 Aeropurtate survine într-un moment în care agresiunea rusă în regiunea Mării Negre creşte, iar aliaţii NATO se confruntă cu o presiune tot mai mare de a rămâne în stare de alertă.

Pentagonul a prezentat această măsură drept o „ajustare strategică” menită să elibereze resurse pentru zona Indo-Pacificului, însă criticii de pe ambele părţi ale spectrului politic susţin că momentul nu ar putea fi mai prost ales şi că decizia contrazice chiar doctrina Casei Albe „pace prin forţă”.

„Momentul nu putea fi mai prost ales”

Organizaţia Veterans On Duty (VOD), un grup de advocacy pentru securitate naţională condus de foşti militari, a emis o declaraţie prin care condamnă decizia Pentagonului.

În fruntea opoziţiei faţă de retragere se află Jeremy Hunt, fost căpitan în serviciul de informaţii al Armatei SUA, care a activat în Europa de Est şi conduce acum organizaţia VOD.

Hunt a avertizat vineri într-un interviu că decizia transmite un semnal dezastruos al retragerii americane exact în momentul în care Putin testează hotărârea NATO.

„Este un element crucial al descurajării lui Putin – şi momentul nu putea fi mai prost ales”, a spus Hunt, adăugând: „În ultimele săptămâni, l-am văzut testând apărarea ţărilor de pe frontul estic.”

Pentru Hunt, conducerea americană înseamnă, în primul rând, prezenţă.

„Este vorba despre a fi acolo, pentru a descuraja şi pentru a reasigura. Nu-mi amintesc un alt moment în care a fost mai important să le arătăm aliaţilor noştri din regiune că suntem aici şi că îl descurajăm pe Putin într-o perioadă în care este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a subliniat el.

În cele din urmă, el a argumentat că decizia Pentagonului reprezintă nu doar o greşeală tactică, ci şi o retragere simbolică.

Hunt afirmă că prezenţa militară americană în Europa de Est a avut întotdeauna o dublă semnificaţie: ca forţă de instruire pentru aliaţi şi ca avertisment vizibil pentru Moscova.

„Când antrenam forţele ucrainene în 2016, nu era vorba doar despre tactici” şi-a amintit el, explicând că era un semnal pentru Putin că SUA rămâne fermă în privinţa suveranităţii aliaţilor săi.

Retragerea acum transmite mesajul opus – că „relaxăm vigilenţa exact când Putin este mai îndrăzneţ ca niciodată”, a subliniat el.

Alimentând focul, nu pacea

Brigada 2 de luptă a Diviziei 101 Aeropurtate, staţionată în România din 2022, se va întoarce la baza sa din Kentucky, fără a fi anunţat un înlocuitor.

Oficialii americani au subliniat că nivelul trupelor din Polonia şi statele baltice va rămâne neschimbat, însă surse militare europene au declarat că se aşteaptă reduceri suplimentare în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia până la jumătatea lunii decembrie.

Pentru veterani precum Hunt, decizia riscă să creeze un vid într-o regiune care deja se pregăteşte pentru o posibilă escaladare.

În ultimele săptămâni, s-au înregistrat tot mai multe incursiuni ale dronelor şi avioanelor ruseşti în spaţiul aerian al statelor membre NATO, precum România, Polonia şi Estonia – un tipar care, potrivit lui Hunt, evidenţiază „iminenţa ameninţării.”

O invitaţie la erori de calcul

Decizia a zdruncinat guvernele est-europene, deja neliniştite de angajamentul oscilant al SUA faţă de NATO.

Hunt a declarat că retragerea brigăzii va semăna inevitabil „nelinişte” printre aliaţi precum România şi Polonia, care ar putea acum să se întrebe dacă angajamentul Washingtonului faţă de Articolul 5 – piatra de temelie a pactului de apărare colectivă al NATO – mai este de neclintit.

„Când începem să retragem brigăzi, aliaţii se întreabă firesc: este acesta începutul a ceva mai mare? Este un semnal că urmează şi altele? Nu ne putem permite un asemenea grad de incertitudine pe flancul estic al NATO – nu acum”, a spus el.

Deşi Pentagonul a promis clarificări suplimentare în săptămânile următoare, pe Capitol Hill scepticismul este în creştere.

Mai mulţi senatori importanţi, inclusiv preşedinţii republicani ai Comisiilor pentru Servicii Armate din Senat şi Camera Reprezentanţilor, au criticat decizia, afirmând că aceasta „transmite un semnal greşit Rusiei” şi „subminează descurajarea într-un moment critic”.

Unii oficiali americani au susţinut neoficial că armatele europene sunt acum într-o stare mai bună decât înainte de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, permiţând Washingtonului „să predea ştafeta.”

Hunt nu neagă progresele, dar avertizează că pregătirea nu trebuie confundată cu paritatea.

„Îi felicit pe aliaţii noştri europeni – în special pe România – pentru creşterea cheltuielilor de apărare şi investiţiile în armată,” a spus el, adăugând însă că aliaţi mai puternici nu sunt un motiv pentru retragere – ci un motiv pentru consolidarea parteneriatului.

„Ar trebui să întărim flancul estic, nu să ne reducem vizibilitatea”, a subliniat el.

Pe măsură ce Divizia 101 Aeropurtată se pregăteşte de plecare, neliniştea creşte la Bucureşti, Bruxelles şi dincolo de ele. Pentru veteranii ca Hunt, care au petrecut ani întărind liniile de apărare ale NATO, decizia pare mai degrabă o invitaţie la erori de calcul decât o recalibrare strategică.

„Când ne retragem, îi oferim lui Putin spaţiu de manevră. Într-un moment în care lumea urmăreşte dacă SUA conduce încă, acesta nu este doar un mesaj greşit – este unul dezastruos” a concluzionat Hunt.