Întâlnire "cu uşile închise" la Soci între Ianukovici şi Putin

Preşedintele Ucrainei, Victor Ianukovici s-a întors sâmbătă în Kievul răvăşit de proteste, după ce a luat parte la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Soci. Ianukovici nu s-a dus până în Rusia doar pentru a lua parte la ceremonia de deschidere ci, "printre altele," a avut o întrevedere, în spatele uşilor închise, cu omologul şi "aliatul" său rus, Vladimir Putin.

Întrevederea celor doi a avut loc pe fundalul intensificării presiunilor din partea opoziţiei asupra lui Ianukovici pentru diminuarea prerogativelor sale prezidenţiale, numirea unui guvern pro-european şi revenirea la Constituţia din 2004.

Nici oficialii ruşi, nici cei ucraineni nu au dezvăluit detalii despre discuţiile purtate de cei do lideri, singura informaţie care a fost făcută publică fiind că cei doi au avut o întrevedere scurtă la stadionul Fisht din Soci unde a avut loc ceremonia de deschidere a jocurilor olimpice.

"Întâlnirea nu a fost una oficială. Întrevederea nu era pe agenda oficială a preşedintelui", a declarat un purtător de cuvânt ucrainean.

Este de aşteptat că Ianukovici să fi discutat cu Putin despre decizia Kremlinului de a îngheţa ajutorul de 15 miliarde de dolari acordat Ucrainei, până ce se va decide cine va conduce noul Guvern, după demisia fostului premier Mikola Azarov.

Ucraina a fost aruncată, în noiembrie, în cea mai grea criza din existenţa sa ca stat independent, după desprinderea din fostul bloc URSS. Decizia lui Victor Ianukovici, presat de Rusia, de a nu semna acordul de asociere cu UE, a stârnit proteste de o mare amploare în Ucraina, ce au fost reprimate violent de autorităţi. Sute de persoane au fost rănite şi reţinute, răpite, bătute şi torturate şi alte zeci sunt date dispărute. Au fost raportate decese de ambele părţi.

În prezent, Ianukovici a ajuns din nou într-un moment de răscruce, obligat fiind să decidă dacă va asculta cererilor protestatarilor şi va adopta o atitudine mai conciliantă cu privire la semnarea unui nou acord cu Uniunea Europeană, sau va ceda din nou presiunilor Rusiei care, pe măsură ce tendinţa pro-europeană câstigă teren la Kiev, a anunţat suspendarea împrumutului de 15 miliarde de dolari. Din banii promişi de Moscova lui Ianukovici, ca "ajutor frăţesc," Ucraina nu a încasat decât trei miliarde, în decembrie 2013.

Economia Ucrainei, zdruncinată de criză, are nevoie de asistenţă financiară ca de oxigen. Rezervele valutare ale ţării abia dacă pot suporta plăţi externe de 10 miliarde de dolari în acest an iar moneda naţională s-a devalorizat cu aproape zece procente, după ce ucrainenii, speriaţi de situaţia în care se zbate ţara, şi-au convertit economiile în euro şi dolari.

Criza se precipită şi pare a fi ajuns în punctul în care balanţa puterii s-ar putea înclina către pro-europeni. Parlamentul Ucrainei urmează a se întruni luni pentru a discuta propunerile opoziţiei, care cere reducerea atribuţiilor prezidenţiale ale lui Ianukovici şi revenirea la Constituţia din 2004, abrogată ilegal în 2010 de Curtea Constituţională fără asentimentul Parlamentului Ucrainei.

Balanţa puterii stă să se încline înspre opoziţie, care beneficiază atat de sprijin american cât şi european. Astfel, coordonatoarea politicii externe europene Catherine Ashton si adjuncta secretarului de stat american Victori Nuland, au încercat să medieze o soluţie la actuala criză cu ocazia vizitei lor întreprinse pe 6 februarie la Kiev.

Statele occidentale au demarat un proiect de finanţare pentru depăşirea situaţiei de criză ce va fi acordat odată cu formarea unui guvern apropiat de principiile democratice.