Mai mulţi parlamentari PSD au propus pedepse cu închisoare cuprinse între 6 luni la 3 ani pentru acei membri ai Guvernului care refuză nejustificat să prezinte în faţa Parlamentului documentele cerute în activitatea de informare şi refuză să răspundă în 20 de zile la întrebările şi interpelările parlamentarilor, relatează Hotnews.
Cei 11 parlamentari PSD sunt Dumitru Chiriţă, Florin Tataru, Fonta Nuţu, Simon Gheorghe, Dorel Căprar, Cătălin Croitoru, Adrian Mocanu, Mihai Weber, Iriza Scarlat, Matei Călin, Măduta Flavius.
Iniţiativa legislativă privind responsabilitatea ministerială iniţiată de cei 11 se află în consultare publică la Senat şi prevede că refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor şi Senatului, comisiilor, informaţiile şi documentele cerute în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului şi refuzul acestora de a răspunde în termen de 20 de zile la întrebările şi interpelările adresate de parlamentari şi de a se prezenta în faţa comisiilor parlamentare va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
De asemenea, grupul de parlamentari PSD propune aceeaşi pedeapsă şi pentru emiterea de către membrii Guvernului de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenentă politică, avere sau origine socială de natură să aducă atingere drepturilor omului, precum şi semnarea sau contrasemnarea de hotărâri, ordine sau decizii sau alte acte care încalcă dispoziţiile legale în vigoare, mai scrie sursa citată.
În aceeaşi iniţiativa legislativă se propun pedepse cu închisoarea cuprinse între 2 şi 12 ani pentru membrii Guvernului care împiedică exercitarea cu bună credinţă a drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean prin ameninţare, violenţă, folosirea de mijloace frauduloase ori prin neîndeplinirea obligaţiilor constituţionale şi legale, precum şi semnarea şi contrasemnarea de ordonanţe de urgenţă care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie şi prezentarea cu rea credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister cu scopul de a ascunde săvârşirea unor fapte penale sau de natură să aducă atingere intereselor statului.
Pe lângă această pedeapsă se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie de demnitate publică sau funcţie de conducere publică pe o perioadă de de la 3 ani la 10 ani.
De asemenea, proiectul celor 11 parlamentari mai prevede că cetăţenii care au cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului, în exerciţiul funcţiunii lor, se vor putea adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ sau procurorului şef al DNA pentru ca aceştia să solicite Preşedintelui, Camerei Deputaţilor sau Senatului aprobarea cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului.
Proiectul prevede că o victimă a unei infracţiuni comise de un membru al Guvernului în exerciţiul funcţiunii, fie ea persoană fizică sau juridică, va putea depune o plângere penală adresată procurorului general sau procurorului şef DNA, aceştia fiind obligaţi ca în termen de 30 de zile să sesizeze Camera Deputaţilor, Senatul sau preşedintele României în vederea aprobării cererii de începere a urmăririi penale a membrului Guvernului. De asemenea, procurorul general şi procurorul şef DNA se pot sesiza şi din oficiu în cazul în care au cunoştinţă de comiterea unor fapte penale de către un membru al Guvernului.
La rândul lor, deputaţii şi senatorii vor urma să se pronunţe asupra cererii de urmărire penală în maximum 90 de zile. În cazul în care termenul respectiv este depăşit, atunci urmărirea penală se va considera aprobată tacit.
În cazul membrilor Guvernului care nu sunt parlamentari, preşedintele României trebuie să se pronunţe în termen de 90 de zile asupra cererii de urmărire penală, în caz contrar considerându-se aprobată tacit, mai arată sursa citată.
De asemenea, proiectul mai prevede că o condamnarea definitivă a unui membru al Guvernului va atrage după sine demiterea de jure din funcţia deţinută.
Iniţiatorii proiectului declară că, prin acest proiect şi-au propus "creşterea responsabilităţii membrilor Guvernului faţă de procesul legislativ pentru a garanta respectarea libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti".
Parlamentarii mai susţin că, prin introducerea aprobării tacite a cererii de urmărire penală, legea obliga Camerele şi Preşedintele României să ia o decizie în termen de 90 de zile, acest lucru evitând "îngroparea" dosarelor de către aceste instituţii.
"Mai mult, obligaţia impusă procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi procurorul şef al DNA de a transmite instituţiilor abilitate, în termen de 30 de zile, plângerea penală depusă de o persoană fizica sau juridică va accelera în mod sensibil procedura şi va elimina posibilitatea blocării ei la acest stadiu", au mai apreciat iniţiatorii.
"Prin această lege se doreşte juridicizarea la maximum a procedurii penale în cazul membrilor Guvernului, eliminarea controlului politic şi, nu în ultimul rând, eliminarea acestei impunităţi de facto de care beneficiază foştii şi actualii miniştri. Adoptarea acestei legi este indispensabilă în contextual monitorizării la care este supusă justiţia română din partea UE şi a eşecului în aderarea la spaţiul Schengen. O asemenea lege ar da un semnal clar că se doreşte eliminarea corupţiei la nivel înalt că se doreşte respectarea obligaţiilor asumate de ţara noastră cu ocazia aderării la UE. Acest act normativ instituie proceduri mai clare în cazul răspunderii membrilor Guvernului şi a Guvernului în ansamblul său, pentru a evita situaţii similar cu ceea ce s-a întâmplat în cazul votului din diaspora", au mai arătat iniţiatorii.
Proiectul a fost trimis pe 19 decembrie la Guvern şi Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.
Parte din iniţiatorii acestui proiect legislativ se regăsesc pe lista celor 18 parlamentari care, în ajunul ultimei remanieri guvernamentale, i-au solicitat premierului să arate că a înţeles mesajul transmis de alegători la alegerile prezidenţiale şi să aducă în Guvern oameni care să credibilizeze partidul,"oameni tineri, integri şi profesionişti", asupra cărora să nu planeze suspiciuni de corupţie şi care să nu fi avut nicio legătură cu regimul comunist. Desigur, demersul a rămas fără vreun rezultat, numirile în Guvern fiind făcute politic.
Mai reamintim în context că PSD-ul, marcat de scandalurile de corupţie în care au fost implicaţi grei ai partidului, de la baroni locali până la vicepremierul Liviu Dragnea (trimis în judecată în dosarul referendumului din 2012), se străduieşte să scape de eticheta de partid comunist şi corupt. Astfel, în lunile ce au urmat eşecului lui Victor Ponta în alegerile prezidenţiale, senatorii şi deputaţii au aprobat ridicarea imunităţii unor "fruntaşi ai social-democraţiei" care altădată păreau de neatins, precum Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, zis Miki Şpagă. Demersul a fost comentat de un parlamentar PSD drept un sacrificiu necesar, pentru "presa însetată de sânge."
