Indignare în societatea civilă. Iohannis, somat să nu promulge o lege care ar da o lovitură dură luptei anticorupţie

Zeci de cunoscute organizaţii din societatea civila îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge controversata lege a avertizorului public de integritate, pe motiv că modul în care a fost concepută această lege ce transpune o directivă europeană este unul defectuos.

Mai exact, acest act normativ goleşte de conţinut instituţia avertizorului public, susţin activiştii, care reamintesc în scrisoarea lor că România riscă o procedură de infringement dacă legea va fi promulgată în forma în care a trecut de Parlament. În consecinţă, reprezentanţii societăţii civile îi cer lui Iohannis să retrimită legea la examinare.

Redăm integral scrisoarea deschisă:

"Scrisoare deschisă către Preşedintele României, dl Klaus Iohannis

Societatea civilă din România a luat act de adoptarea în plen, miercuri 29 iunie, a Legii privind protecţia avertizorilor în interes public, care înlocuieşte actuala lege 571/2004 şi care ar trebui să transpună Directiva (UE) 2019/1937 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Scopul şi misiunea acestei directive sunt enunţate încă din primul considerent:

'Persoanele care lucrează pentru o organizaţie publică sau privată sau sunt în contact cu o astfel de organizaţie în contextul activităţilor lor profesionale sunt deseori primele care află despre ameninţări sau prejudicii aduse interesului public, apărute în acest context. Prin raportarea încălcărilor dreptului Uniunii care aduc atingere interesului public, astfel de persoane acţionează ca avertizori şi joacă prin urmare un rol esenţial în demascarea şi prevenirea unor astfel de încălcări şi în garantarea bunăstării societăţii. Cu toate acestea, potenţialii avertizori sunt adesea descurajaţi să semnaleze preocupările sau suspiciunile lor de teama unor represalii. În acest context, importanţa de a asigura un nivel echilibrat şi eficient de protecţie a avertizorilor este recunoscută din ce în ce mai mult, atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel internaţional.'

Această directivă oferă aşadar protecţie sporită avertizorilor de integritate din întreaga UE care raportează încălcări ale legislaţiei UE. De asemenea, stabileşte canale sigure de raportare şi protejează avertizorii împotriva concedierii sau a altor forme de represalii, venind astfel în sprijinul persoanelor care sunt pregătite să îşi asume riscul de a deconspira încălcări, fraude, fapte de corupţie sau alte tipuri de infracţiuni, în domenii precum achiziţiile publice, serviciile financiare, siguranţa transporturilor, protecţia mediului, sănătatea publică şi protecţia consumatorilor.

Din păcate, prin legea recent votată şi trimisă la promulgare, mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate sunt semnificativ diminuate, descurajând astfel orice demers al unui avertizor de a semnala activităţi ilegale, afectând grav nivelul de detectare a fraudei. De asemenea, sunt încălcate prevederi constituţionale, iar o serie de dispoziţii sunt chiar contrare înseşi directivei în materie, România riscând să intre în procedură de infringement.

De exemplu, noua lege, care aşteaptă promulgarea dvs., goleşte de sens instituţia avertizorului:

Se interzice avertizorului de integritate să facă dezvăluiri publice despre încălcări ale legii în privinţa achiziţiilor în domenii considerate de stat esenţiale pentru securitatea naţională, fără a se specifica în mod concret, explicit, clar şi previzibil, care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor.

Avertizorul nu are voie să vorbească direct cu presa sau o poate face doar după trei luni şi doar dacă, în prealabil, raportează intern.

Raportarea anonimă este exclusă din lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecţie.

Este eliminat principiul bunei-credinţe a avertizorului în interes public.

Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deşi Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar şi proporţional.

Unităţile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă.

În ansamblu, prin legea adoptată s-au introdus formulări vagi, interpretabile sau chiar contradictorii, cu scopul de a reduce nivelul de protecţie a avertizorilor, care vor fi descurajaţi din start să raporteze încălcări ale legii, ştiind că majoritatea celor care au raportat până atunci au fost persecutaţi în instituţiile din care fac parte. Mai mult, legea afectează inclusiv mediul privat, întrucât raportarea anonimă reprezenta o practică eficientă şi în sectorul privat.

În concluzie, legea adoptată de Parlament transpune selectiv şi chiar contrar Directiva europeană în materie, al cărei rol este tocmai acela de a încuraja denunţul în interes public şi de a întări protecţia avertizorului în interes public. De exemplu, nu sunt transpuse articole cheie din Directivă, care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidenţialităţii (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificaţi (art. 6, alin. 3), protecţia în caz de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, violarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecţie a datelor sau divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7).

Cel mai important, noua lege încalcă un principiu de bază al dreptului UE, şi anume faptul că statele membre pot merge dincolo de dispoziţiile UE în materie de legiferare, nicidecum în sensul introducerii unei legislaţii mai laxe, în cazul de faţă articolul 25(2) din directivă, care interzice ca, prin transpunerea sa în legislaţia internă a unui stat membru, să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor printr-o lege naţională care există deja în respectivul stat membru.

În concluzie, vă solicităm, dle preşedinte, să retrimiteţi spre reexaminare în Parlament această lege care, lăsată în forma recent votată, va atrage, cel mai probabil, o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. De altfel, un astfel de demers al dvs. ar fi în consonanţă cu recenta dvs. declaraţie formulată cu prilejul vizitei vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova, ocazie cu care aţi subliniat 'angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiţiei şi lupta împotriva corupţiei'".

Reset, 30.06.2022