Cine-i vinovat de deficitul bugetar uriaş? Ce răspunde vicepremierul Tanczos Barna

Vinovaţii pentru deficitul bugetar de 9,3% din PIB sunt cei care au decis să majoreze salariile şi pensiile fără să aibă resursele necesare, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Tanczos susţine că nici cheltuielile pentru investiţii nu au fost întrutotul justificate.

Vicepremierul Tanczos Barna a fost întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, cine sunt vinovaţii pentru cifra imensă de deficit bugetar raportată de România:

„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a răspuns Tanczos Barna, citat de News.ro.

Fostul ministru al Finanţelor Publice a precizat că analizele pe care le-a făcut în ultimele şase luni, perioadă în care a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor Publice i-au arătat că este nevoie ca statul român şi sistemul fiscal-bugetar al acestuia trebuie să recâştige pe de o parte încrederea cetăţenilor, dar şi a Uniunii Europene, având în vedere că există reguli stabilite la nivel european cu privire la deficit.

„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masa cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a adăugat Tanczos.

Cei trei foşti oficiali de la vârful statului român au primit între august şi decembrie 2024 mai multe informări cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului, relatează Europa Liberă care publică şase documente, toate etichetate „strict confidenţial.”

Primul astfel de document a fost trimis în 19 august, iar ultimul în 20 decembrie. Cei trei au primit aceste informări de la Ministerul de Finanţe pentru că deţineau funcţiile de preşedinte, premier şi preşedinte al Senatului la momentul respectiv.

Prin aceste documente, cei trei oficiali erau informaţi privind execuţia bugetară la momentul respectiv, riscul pe care îl are deficitul asupra ratingului de ţară şi a bugetului pe anul următor sau consecinţele neadoptării unor măsuri de corectare a deficitului

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”, avertizau oficialii de la Ministerul de Finanţe într-unul din documentele trimise.

Această înştiinţare era semnată de ministrul de Finanţe Marcel Boloş, secretarii de stat Alin Andrieş şi Dana Pescaru, precum şi de şefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru