Noi acuzaţii din Autoritatea Vamală Română: Care sunt vămile cu ”grad maxim de corupţie” [G4Media]

Noi dezvăluiri vin din interiorul Autorităţii Vamale Române (AVR), de această dată vizând practici de evaziune fiscală desfăşurate în principalele puncte vamale ale ţării. Avertizori de integritate au semnalat către G4Media şi Info Sud-Est existenţa unor „puncte cu grad maxim de evaziune” în Vămile Constanţa, Prahova, Cluj şi Bihor.
Într-o scrisoare deschisă transmisă redacţiei pe 3 iulie, un grup de avertizori care se autointitulează „Grupul vameşilor care s-au săturat” acuză că Vămile Constanţa, Prahova, Cluj şi Bihor sunt epicentre ale corupţiei vamale, generând anual evaziune de peste 5 miliarde de lei. Potrivit acestora, aceste puncte vamale „destabilizează bugetul României şi servesc drept paravan pentru reţele infracţionale transfrontaliere”.
Informaţii apar în contextul unei serii de investigaţii publicate în exclusivitate de cele două publicaţii, privind acuzaţii de corupţie şi reţele de influenţă în interiorul AVR, Vama Constanţa şi Portul Constanţa. Ca urmare a anchetelor, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a anunţat trimiterea de urgenţă a corpului de control în Vama Constanţa. Verificările Ministerului Finanţelor sunt în desfăşurare de aproape două săptămâni şi urmează să continue.
Reţele de firme-fantomă şi combustibili „albiţi”
Conform avertizorilor, Vama Constanţa ar favoriza zeci de firme-fantomă, cu acţionariat românesc şi străin – în special italian – implicate în scheme complexe de evaziune. Aceste firme ar beneficia de acces la informaţii confidenţiale, la infrastructura Oil Terminal Constanţa şi de o relaxare a controalelor vamale.
Unele companii înregistrate în România, dar şi în Turcia, Emiratele Arabe Unite, Elveţia sau Marea Britanie, ar folosi capacităţi mari de depozitare pentru a redirecţiona carburanţi către firme-fantomă din judeţele Prahova, Cluj şi Bihor.
Avertizorii susţin că mai grav este faptul că anumite companii ar introduce în antrepozitele vamale motorină rusească – supusă embargoului – „albită” prin transbordări în apele internaţionale sau în porturi intermediare precum Turcia şi Egipt. Documente falsificate de origine, import şi transport ar fi acceptate de autorităţile din Vama Constanţa, iar motorina ar fi amestecată cu combustibil de origine acceptată, pentru a trece de verificările din UE şi Ucraina.
O parte din acest combustibil ajunge în Prahova, Cluj şi Bihor, unde este controlat de reţele evazioniste formate din firme-fantomă cu acţionariat străin sau interpuşi locali.
Carburanţii ar fi apoi introduşi în circuitul comercial fără plata TVA, provocând pierderi uriaşe la bugetul de stat – estimate de avertizori la peste 5 miliarde de lei anual – cu sprijinul direct al structurilor vamale din cele patru judeţe menţionate
Articolul integral poate fi citit aici