Înainte de vot, Năstase o înfierează pe „fostul procuror ceauşist” Monica Macovei

Adrian Năstase la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)
Adrian Năstase la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) (Epoch Times România)

Înainte de alegerile europarlamentare de duminică, fostul premier Adrian Năstase, aflat în prezent la penitenciarul Jilava, face un apel la români să nu o voteze pe Monica Macovei, fostul „procuror ceauşist” care se face vinovată de generarea scandalului „Mătuşa Tamara”.

„Monica Macovei a fost cea care a generat scandalul legat de „Mătuşa Tamara”, în 2006. După şase ani de hărţiure, la DNA şi în justiţie, judecătorii au pronunţat achitarea mea în acel dosar. Cine va plăti însă pentru acele abuzuri? Consideraţi că fostul procuror ceauşist merită încă un mandat la Bruxelles? Voi puteţi, prin votul vostru, de duminică, să o sancţionaţi pe Monica Macovei, ascunsă în spatele lui Teodor Stolojan, pe lista PDL”, scrie vineri Adrian Năstase, pe blogul personal.

Povestea nonagenarei misterioase, Tamara Cernasov, o doamnă cu o pensie modestă dar care i-a lăsat nepoatei Dana şi soţului acesteia Adrian Năstase o moştenire colosală, a ridicat o mulţime de semne de întrebare.

Mică retrospectivă a dosarului Mătuşa Tamara

După ce a fost numit în funcţia de premier al ţării în decembrie 2000, una dintre primele decizii ale lui Adrian Năstase a fost să îl înlocuiască pe şeful Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării de Bani (ONPCSB) de atunci cu Ioan Melinescu, un membru al conducerii instituţiei.

Procurorii anticorupţie susţin că Adrian Năstase şi Ioan Melinescu s-au întâlnit în noiembrie 2000, iar acesta din urmă l-a informat pe fostul premier că ONPCSB se ocupă de un dosar care vizează depunerea de către soţia acestuia, Dana Năstase, a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont deschis la banca Creditanstalt. Ioan Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că se va ocupa de blocarea dosarului până după alegeri, iar după ce va fi numit la conducerea instituţiei ar fi sustras lucrarea cu pricina, care ar ajunge ulterior în mâinile lui Ristea Priboi, care era consilier al fostului premier. La această discuţie ar fi asistat omul de afaceri Genică Boerică, devenit ulterior martor al acuzării.

Din rechizitoriul DNA reiese că informaţiile din dosarul care o viza pe Dana Năstase ar fi demonstrat că suma depusă de aceasta nu era justificată de venituri.

„Potrivit unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător, reieşea că suma de 400.000 USD, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danielei Năstase, pe nume Cernasov Tamara, care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând cca. 600 grame s-au aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură. Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă”, reiese din documentul citat.

Procurorii anticorupţie au declanşat urmărirea penală pe numele lui Năstase în mai 2006, iar acesta a fost trimis în judecată în mai 2007, fiind acuzat de dare de mită. În 2008, Curtea Supremă a decis însă că dosarul trebuie să se întoarcă la DNA pentru refacerea urmăririi penale, iar la 31 iulie 2008 procurorul general al României a solicitat avizul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase. Apelul a fost respins iniţial în septembrie 2008, însă pe pe 4 martie 2009, ca urmare a alegerilor din noiembrie 2008, deputaţii au admis cererea procurorilor. În consecinţă, Năstase a fost retrimis în judecată la 21 octombrie 2009, tot pentru dare de mită, în timp ce Ioan Melinescu a fost acuzat de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii, iar Ristea Priboi de complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită.

La 15 decembrie 2011, Instanţa Supremă a decis achitarea celor trei inculpaţi, iar pe ​3 septembrie 2012 decizia de achitare devine definitivă. Motivaţia magistraţilor - lipsa de probe concludente. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arată, în motivarea la decizia prin care Adrian Năstase a fost achitat în dosarul "Mătuşa Tamara", că mare parte din probele procurorilor anticorupţie s-au bazat pe declaraţiile denunţătorului Genică Boerică, care nu pot fi un temei pentru condamnarea inculpaţilor din dosar.

„Opinia publică rămâne cu cel puţin câteva necunoscute legate de acest dosar şi poate că Adrian Năstase se hotărăşte să ne spună: Cum e cu moştenirea de aproape 1 milion de euro despre care presa scria că a trecut-o în declaraţia de avere la sfârşitul anului 2005. Cum se justifică suma de 400.000 de dolari depusă de soţia sa într-un cont bancar. Unde şi cum a dispărut dosarul de la Oficiul de Spălare a Banilor”, declara Monica Macovei după aflarea sentinţei de achitare.