Expert Forum: România între UE şi Eurasia. Corupţie, bâlbâieli energetice şi probleme de securitate naţională

Miercuri la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental, Otilia Nuţu, Laura Ştefan şi Sorin Ioniţă, au susţinut o conferinţă despre perspectivele energetice ale Europei în contextul geopolitic actual al regiunii (Otilia Nuţu), precum şi despre problemele stringente ale statului de drept şi reflectarea acestora în Justiţie - preponderent în legislaţia achiziţiilor publice, delegarea atribuţiilor primarilor şi modificarea legii referendumului.

Uniunea energetică a Europei – una zicem alta facem, Gazprom dă înainte

Expunerea Otiliei Nuţu a atins problemele actuale ale duplicităţii unor membri ai UE în faţa şantajului energetic al Rusiei, subliniind însă unele din soluţiile imediate propuse de UE – construirea de tronsoane mici, cu investiţii minime, care să uniformizeze fluxul de gaze între membrii uniunii, contracte negociate transparent, fără clauze discriminatorii.

“E îngrijorător pentru noi, şi îmbucurător pentru Putin, că miniştrii de energie ai G7 care s-au întâlnit zilele trecute la Roma au reuşit să dea doar un comunicat sforăitor despre ‘nevoia de diversificare a surselor şi rutelor pentru combustibili fosili pe termen mediu’ şi că ’energia n-ar trebui folosită ca instrument de constrângere politică sau că o ameninţare a securităţii’ – un mesaj slab care nu e de natură să-l impresioneze pe Putin”.

“De zece ani Gazprom oferă aranjamente contractuale speciale oricărui stat care-i face o concesie, mergând contra intereselor Uniunii, iar statele pică sistematic în această plasă”.

“România, ţara cea mai puţin vulnerabilă, ar trebui să nu-şi mai vandalizeze gazul în beneficiul unor privaţi”.

Statul de drept – tot mai şubrezit de atacurile clasei politice

Laura Ştefan a atins probleme apărute după ce Parlamentul şi-a demonstrat măiestria în adoptarea legilor strecurate pe furiş. Un bun exemplu în acest sens este Legea 20/2014 care modifică Legea administraţiei locale şi permite primarilor şi şefilor de Consilii Judeţene să-şi delege complet atribuţiile oricăror oameni din subordine.

Legea a intrat în atenţia societăţii civile numai după ce a fost adoptată, fiind trecută prin Parlament fără ca cineva să ridice vreo obiecţie.

O a doua problemă cauzată direct de regimul PSD este numirea netransparentă a Avocatului Poporului. Victor Ponta a promis la Bruxelles în 2012 că va numi un Avocat al Poporului pe criterii transparente, după consultare cu toate partidele politice – un punct pe aşa-numita listă a lui Barosso - lucru care nu s-a întâmplat, lucru trecut cu vederea prea uşor de societatea civilă.

Avocatul Poporului este o poziţie importantă în schema de acaparare a puterii legislative de către executiv, fiind singura persoană care poate contesta ordonanţele de Guvern pentru a le aduce în faţa Curţii Constituţionale.

Haos în Justiţie - Legea Penală cea mai favorabilă

Haosul provocat de intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi Cod de Procedură Penală a produs situaţia gravă de a avea decizii judecătoreşti în care principiul legii penale mai favorabile este aplicat diferit, soluţiile pe cale de consecinţă fiind şi ele evident diferite.

Laura Ştefan a subliniat că situaţia a fost creată prin nepăsarea legiuitorului care a omis să reglementeze clar felul în care înţelege să aplice noul Cod Penal. Rezultatul? Trei luni de haos în Justiţie, precum şi o serie de dosare închise greşit, spre bucuria infractorilor care au beneficiat.

Reducerea cvorumului la referendum – o problemă înspăimântătoare în contextul geopolitic actual

O altă problemă adusă în discuţie este legea reducerii cvorumului pentru referendum, o sechelă legislativă rămasă după obsesia suspendării preşedintelui Băsescu în 2012, devine dureros de actuală.

Modificarea Legii Referendumului, votată într-o perioadă de neatenţie dinaintea Crăciunului în 2013, stipulează că referendumurile sunt valabile dacă întrunesc 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale, iar rezultatul unui referendum este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi.

Cum rezultatul unui referendum este decis cu majoritate simplă din cvorum-ul de validare, adică jumătate plus unu din 25% din numărul celor înscrişi pe listele electorale permanente – se ajunge la situaţia incredibilă în care orice referendum (chiar şi local) poate fi câştigat numai cu 12,5% din voturile celor înscrişi pe listele electorale permanente.

În contextul în care frământările geopolitice din regiune folosesc masiv referendumuri, Laura Ştefan punctează - modificarea Legii Referendumului poate naşte probleme majore, chiar de securitate naţională. Să fie întâmplătoare strecurarea legii înainte de Crăciun, tocmai în 2013?