În România, criza morală conduce la anxietate, depresie şi tulburări psihosomatice (video)

În preambulul Congresului Naţional de Psihiatrie care va avea loc în perioada 8-11 octombrie la Sinaia, o echipă de medici¹ ai Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Centrului de Sănătate Mintală şi Lupa Antidrog, formată din doctorii Aurel Nireştean, Cătălina Tudose, Florin Tudose, Maria Ladea, şi Ileana Botezat-Antonescu, au oferit detalii într-o conferinţă de presă despre starea actuală a sănătăţii mintale din România şi despre neajunsurile din sistemul sanitar.

"Ne-am dorit o întâlnire cu dvs. pentru că în faţa psihiatriei stau sarcini importante de îndeplinit, în sensul că noi suntem în continuare specialitatea care trebuie să recupereze probabil cel mai mare decalaj ca mentalitate, ca modalitate de asigurare a serviciilor, deşi Legea de Sănătate Mintală, există din 2002, o parte din normele de aplicare s-au elaborat, şi cu toate acestea ceea ce cuprinde Legea şi serviciile care sunt descrise acolo, echipa terapeutică care ar trebui să existe, lanţul de servicii care să asigure continuitatea îngrijirilor, toate acestea rămân în continuare un deziderat", a declarat medicul Cătălina Tudose la începutul conferinţei de presă.

Anxietatea, depresia şi tulburările psihosomatice în România

Cele mai frecvente tulburări psihice în România sunt anxietatea, depresia şi tulburările psihosomatice, a declarat dr. Ileana-Mihaela Botezat-Antonescu, directoarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog.

"Vreau să vă spun vizavi de asta că am participat alături de alte ţări, într-un studiu de cercetare internaţională, alături de China, de Iran, de India, şi România a participat la un studiu de screening al depresiei la nivelul medicilor de familie", a notat dr. Ileana Mihaela Botezat-Antonescu,

Screeningul a fost executat de medicii de familie astfel încât au rezultat 1370 de pacienţi în mai multe centre din Bucureşti, "merituos este că această lucrare este în curs de publicare în British Journal Of Psychiatry, pentru că a reprezentat o cercetare multicentrică, nu este colosal, dar este totuşi un pas înainte şi o mândrie că am realizat acest screening, şi s-au evidenţiat pe prim plan tulburările anxioase, din tulburările somatice, durerea cronică - foarte interesant, faţă de studiile din celălalte ţări unde ca asocieri somatice au fost bolile cardiovasculare".

Potrivit dr. Ileana Mihaela Botezat-Antonescu, toţi trecem prin stări anxioase existenţiale, însă vorbim de anxietatea boală, "deci de momentul când anxietatea se manifestă cu o severitate suficient de mare şi pe o durată destul de mare şi când pacientul apelează la cine trebuie să apeleze".

Prevalenţa depresiei este între 12- 20%, deci poate atinge 20%, dar potrivit medicilor, nu toate cazurile au acces la tratament. "Asta este mare problemă".

Tulburările anxioase sunt undeva mai sus la 25-28% pentru că sunt mai frecvente. "De ce sunt mai frecvente? Pentru că stresul se transformă in tulburări de anxietate, consumul de substanţe psihoactive care conduc la instalarea tulburărilor anxioase, bolile somatice cardiovasculare, un atac de inimă se însoţeşte de anxietate maximă. Probabil că specificitatea culturală a populaţiei noastre îndeamnă spre somatizare (conversia dintr-o stare de dezechilibru mental într-o stare patologică - n.r.).

Dr. Aurel Nireştean, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, a subliniat că "25-28% este frecvenţa tulburărilor anxioase în România, pacienţii cu aceste afecţiuni de multe ori nu au unde să se adreseze şi iau cu asalt camerele de gardă ale spitalelor. Nu există în România centre de criză. Cu personal calificat, servicii asigurate 24 din 24 de ore, cu un spaţiu şi o reţea în spate, centrele de criză ar putea soluţiona astfel de cazuri iar atacurile de panică nu ar mai ajunge la Urgenţă".

Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Management şi Statistică Medicală efectuat pe un lot de peste 2.000 de persoane, mai puţin de jumătate au solicitat ajutor specializat în primul an de la declanşarea depresiei, a precizat medicul Maria Ladea.

"Există o adresabilitate scăzută a pacienţilor noştri către serviciile existente şi vin, de exemplu, în primul an de la depresie - s-a constatat pe un lot destul de semnificativ, de 2.000 de persoane intervievate - cam între 10 şi 40, deci, mai puţin de jumătate solicită ajutorul medical. Principala concluzie a acestor studii este că există nevoia de educaţie a populaţiei, a încerca să o iei mai din timp, să educi tinerii, să te duci la locul de muncă, să te duci în şcoli. (...) Consumul de substanţe psihoactive mai ales la cei tineri poate să favorizeze şi să precipite instalarea unor tulburări de genul acesta".

Vă invităm să urmăriţi tot interviul unde mai puteţi afla amanunte legate de gradul de vulnerabilitatea crescut al populaţiei României "pentru că societatea noastră traversează şi o criză morală" potrivit afirmaţiilor medicului Cătălina Tudose.

Note:

1. Medicii Aurel Nireştean, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie, Cătălina Tudose, Secretar General Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, Florin Tudose, membru în Consiliul Director Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, Maria Ladea, membru Consiliu Director Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie şi Ileana Botezat-Antonescu, director la Centrul de Sănătate Mintală şi Lupta Antidrog