În premieră de la Al Doilea Război Mondial, Germania desfăşoară trupe pe teritoriu străin
Cancelarul german, Friedrich Merz, a vizitat Lituania pentru a marca prima desfăşurare permanentă de trupe germane în afara ţării de la Al Doilea Război Mondial, făcând apel la aliaţi să îşi intensifice considerabil eforturile pentru a întări apărarea europeană în faţa unei Rusii ostile, potrivit The Guardian.
În faţa unei mulţimi care flutura steaguri lituaniene, germane şi ucrainene, Merz şi ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, au participat la o ceremonie care a marcat înfiinţarea oficială a unei brigăzi blindate destinate apărării flancului estic al NATO.
Noua unitate de luptă grea, Brigada 45 tancuri, va cuprinde 4.800 de soldaţi germani şi 200 de civili. A fost anunţată ca reacţie la invazia rusă pe scară largă împotriva Ucrainei în 2022 şi este programată să atingă capacitatea operaţională completă până în 2027.
„Împreună cu partenerii noştri, suntem hotărâţi să apărăm teritoriul alianţei împotriva oricărei agresiuni. Securitatea aliaţilor noştri baltici este şi securitatea noastră”, a declarat Merz.
Această desfăşurare, fără precedent pentru Bundeswehr, are scopul de a consolida apărarea Lituaniei şi a celorlalte republici baltice — Estonia şi Letonia — foste state sovietice devenite membre NATO şi UE, care se tem de un eventual atac rusesc.
Într-o conferinţă de presă la Vilnius, alături de preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, Merz a afirmat că „revizionismul agresiv al Rusiei”, care urmăreşte redesenarea hărţii Europei, creează riscuri grave de securitate pentru întregul continent, nu doar pentru Ucraina.
„Suntem alături de Ucraina, dar şi uniţi ca europeni. Şi, ori de câte ori este posibil, jucăm în echipă cu SUA”, a mai spus cancelarul german.
Preşedintele Nauseda a mulţumit Germaniei pentru acest angajament, subliniind că brigada de luptă a fost formată la cererea Lituaniei, care are 2,9 milioane de locuitori şi se învecinează cu exclava rusă Kaliningrad şi cu Bielorusia aliata Moscovei.
„Înţelegem ameninţarea şi credem că o putem înfrunta împreună cu aliaţii noştri”, a spus Nauseda, menţionând că Lituania intenţionează să atingă anul viitor un nou obiectiv NATO: alocarea a 5% din PIB pentru apărare.
Merz a declarat că Germania, ca cea mai mare economie europeană, va atinge acelaşi prag până în 2032, alocând 3,5% din PIB pentru achiziţii militare şi 1,5% pentru infrastructură militară (drumuri, poduri, porturi).
Retorica fermă a lui Merz a fost bine primită de partenerii europeni, fiind percepută ca o continuare şi extindere a politicii de apărare Zeitenwende („schimbare de epocă”) iniţiate de predecesorul său, Olaf Scholz.
În timp ce guvernul condus de Scholz a creat un fond special de 100 miliarde de euro pentru achiziţii de apărare şi a atins angajamentul NATO de 2% din PIB, Merz a propus suspendarea plafonului constituţional al datoriei pentru a permite investiţii militare mai mari.
În primul său discurs major în parlament, Merz a promis să reconstruiască „cea mai puternică armată convenţională din Europa”, într-un moment în care Germania nu deţine arme nucleare.
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, care a deţinut acelaşi post şi sub Scholz, a afirmat că Germania va fi „pregătită să apere fiecare centimetru din teritoriul NATO” şi a numit brigada din Lituania „un semnal clar pentru orice potenţial adversar”.
Angajamentul pentru securitatea ţărilor baltice a ridicat însă provocări pentru Germania, inclusiv dificultatea de a recruta suficienţi soldaţi dispuşi să servească acolo. În ianuarie, Bundestagul a adoptat o lege care face serviciul mai atractiv: program de lucru mai flexibil, prime şi plăţi pentru ore suplimentare.
Înainte de vizita lui Merz, ministra Apărării a Lituaniei, Dovilė Šakalienė, a declarat ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung cât de importantă este o descurajare credibilă faţă de Rusia, împărtăşind evaluarea lui Pistorius că Rusia ar putea fi capabilă să atace un stat NATO în următorii cinci ani.
Ea a spus: „Fiecare lituanian ştie: dacă vin ruşii, nimeni nu va fi cruţat”.
