Imigranţii copleşesc instanţele germane cu procese privind solicitări de azil
Tribunalele germane sunt copleşite cu procese, deoarece sute de mii de persoane au făcut recurs la hotărârile privind respingerea statutului de refugiat.
Ambarcaţiune cu refugiaţi se îndreaptă spre insula elenă Lesbos. (Captură Foto)
Numeroşi imigranţi au intentat procese după ce li s-a oferit statutul de “protecţie subsidiară” din partea autorităţilor germane, dorind să devină refugiaţi cu drepturi depline, conform unui raport al publicaţiei americane The Washington Post. Persoanele cu acest statut pot rămâne în Germania pentru o perioadă de până la 3 ani, dar nu au dreptul să se unească cu familiile lor.
Două treimi dintre cazurile instanţei de contencios administrativ din Berlin provin de la solicitanţi de azil, în condiţiile în care 250.000 de apeluri sunt în aşteptare în Germania.
“Acestea ne vor paraliza timp de câţiva ani”, a declarat un judecător din Berlin pentru publicaţia Der Tagesspiegel, făcând referire la creşterea numărului proceselor.
În 2015, cancelarul german Angela Merkel a adoptat o poziţie liberală şi a primit cu braţele deschise refugiaţi. Dar, când ţara a fost lovită de mai multe atacuri teroriste, inclusiv unul asupra unui târg de Crăciun comis de un solicitant de azil tunisian, temerile legate de politica germană a uşilor deschise a dus la reglementări mai stricte.
Totuşi, instanţele germane nu au fost de acord cu deciziile oficialilor departamentului de imigraţie în majoritatea cazurilor, decizând în favoarea a 90% dintre sirienii care au intentat proces pentru a primi azil. Unii au considerat acest procent ca fiind o victorie a drepturilor omului.
“Instanţele rezolvă problema”, a declarat Nora Markard, profesoară de drept la Universitatea din Hamburg. “Rata de succes ne spune cât de importantă este evaluarea judiciară – şi cât este de important ca oamenii să aibă o reprezentare juridică”.
Convenţia de la Geneva defineşte un refugiat ca fiind o persoană “cu o frică bine întemeiată de a fi persecutat din motive legate de rasă, religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică”. Când biroul german pentru imigraţie plasează persoane sub protecţie subsidiară, şi nu le oferă statut de refugiaţi, face acest lucru pe baza credinţei că aceste persoane nu se confruntă cu opresiune politică în ţările lor natale.
Presiunile aplicate tribunalelor germane vor continua probabil să creeze ţării diverse probleme. Robert Seegmüller, preşedintele Asociaţiei Judecătorilor din Germania specializaţi în Dreptul Administrativ, a declarat că volumul cazurilor de azil împinge sistemul spre o criză.
“Situaţia este dramatică pentru instanţele administrative”, a declarat Seegmüller pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland. “Volumul activităţii noastre este la limita maximă”.
El a adăugat că nu este sustenabil să ai în aşteptare 250.000 de cazuri.
“Sistemul instanţelor administrative nu poate face faţă la o astfel de cifră pe termen îndelungat. La un moment dat totul se va prăbuşi”, a mai precizat el.
