Guvernul întâmpină delegaţia troicii. Bugetul pe 2015 pe ordinea de zi

BNR, conferinţă de presă susţinută de Andrea Schaechter şi Guillermo  Tolosa după radiografierea economiei de către FMI, CE şi BM în ultimele  două săptămâni. În imagine, Andrea Schaechter
BNR, conferinţă de presă susţinută de Andrea Schaechter şi Guillermo Tolosa după radiografierea economiei de către FMI, CE şi BM în ultimele două săptămâni. În imagine, Andrea Schaechter (Epoch Times România)

Marţi, 2 decembrie, problema bugetului pe anul viitor revine în forţă pe tapet. Ţinut secret de ministerul de finanţe până de alegerile prezidenţiale pe motiv că premierul ar putea ieşi preşedinte şi, în consecinţă, nu-şi poate asuma un buget, proiectul bugetului va fi acum discutat cu misiunea comună de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE), prezentă în România în perioada 2 - 10 decembrie.

Misiunea va fi condusă din partea FMI de Andrea Schaechter, iar din partea CE de Istvan Szekely.

Reamintim că Ministerul Finanţelor Publice preciza, la sfârşitul lunii noiembrie, că misiunea este dedicată strict proiectului legii bugetului şi nu reprezintă o misiune de evaluare a angajamentelor pe care România le-a asumat faţă de FMI în cadrul acordului de tip preventiv semnat între partea română şi reprezentanţii creditorilor externi. Totodată, în urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta anunţa şi el că proiectul legii bugetului pe 2015 va fi aprobat de Guvern pe 10 decembrie, zi ce marchează finele vizitei delegaţiei troicii, după care va fi trimis în Parlament pentru dezbateri.

Negocierile cu FMI

Potrivit Mediafax, Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, însă şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2015 este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Discuţiile cu troica se vor dovedi o adevărată punte a suspinelor, autorităţile având ingrata sarcină de a acoperi o serie de găuri bugetare generate de măsurile electorale adoptate în 2014, măsuri care, de altfel, au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Printre acestea, la loc de frunte, se numără reducerea CAS, cu un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

Potrivit Consiliul Fiscal şi experţilor din Ministerul Finanţelor, este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 miliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei iar premierul ar fi solicitat Ministerului Finanţelor Publice să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunile din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

Reamintim însă că, anterior campaniei electorale, ministerul Finanţelor pregătea măriri consistente de impozite şi taxe. Potrivit unui document publicat în urmă cu două săptămâni de Mediafax, ministerul Ioanei Petrescu viza creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016. Totodată, Guvernul lua în calcul şi posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% şi 35%).

Totodată, potrivit unui alt document prezentat la finele lui octombrie în exclusivitate de Realitatea, document atribuit Ministerul de Finanţe, Guvernul ar pregăti o avalanşă de majorări ale taxelor începând cu 2015, una dintre ele fiind creşterea impozitelor pe clădiri nerezidenţiale de peste opt ori.

Guvernul a negat hotărât că intenţionează să aducă măriri de impozite şi taxe, însă, în atari circumstanţe, rămâne un mister cum vor fi acoperite promisiunile electorale ale premierului Ponta, mai ales că ministerele de resort au ales să ignore o sursă importantă de venituri (alta decât creşteri spectaculoase de taxe), mai exact redevenţele petroliere.

Bătute în cuie în urmă cu 10 ani şi considerate printre cele mai mici din Europa, redevenţele petroliere, o sursă importantă de bani la buget, ar fi trebuit renegociate până la finele acestui an. Cu toate acestea din motive deloc evidente, guvernul a ales să le ţină la actualul nivel încă un an, asta după ce în presă apăruse informaţia că executivul pregăteşte o OUG prin care să înlocuiască redevenţele cu impozitul pe profit, profit al cărui nivel poate fi, prin varii inginerii financiare, scăzut în scripte foarte uşor.

Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi calculate în baza unui curs cu 6,4% mai mare decât cel real vor fi îngheţate pentru anul ce vine. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finanţelor au declarat pentru MEDIAFAX că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflaţiei şi pentru 2015 va fi adoptată abia după discuţiile cu FMI şi CE.