Guvernul britanic începe în sfârşit anchetarea morţii lui Alexandr Litvinenko

Marina Litvinenko (decembrie 2012), văduva fostului spion rus Alexander Litvinenko, omorât în condiţii suspecte cu poloniu la Londra în 2006
Marina Litvinenko (decembrie 2012), văduva fostului spion rus Alexander Litvinenko, omorât în condiţii suspecte cu poloniu la Londra în 2006 (Oli Scarff / Getty Images)

Guvernul britanic a ordonat marţi o anchetă publică asupra morţii lui Alexandr Litvinenko, dizidentul rus otrăvit în 2006 cu poloniu, decizia fiind de natură să sporească tensiunile cu Moscova, în condiţiile în care premierul David Cameron cere sancţiuni mărite împotriva Rusiei, scrie AFP, preluat de Hotnews.

Ancheta îşi propune, potrivit ministrului britanic de Interne, Theresa May, să "identifice cine poartă răspunderea morţii" lui Litvinenko, otrăvit în 2006 cu poloniu 210. Înainte de a muri, conştient că pierde lupta cu substanţa ce îl otrăvea, Litvinenko, fost colonel FSB (serviciile secrete ruse, ex-KGB), opozant declarat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lăsat o scrisoare prin care îl acuza pe Vladimir Putin de moartea să, acuze respinse de Moscova vehement.

"Sper într-adevăr că această anchetă va aduce mângâiere văduvei" lui Alexandr Litvinenko, a adăugat ministrul, care anterior refuzase o astfel de anchetă asupra unui subiect ce a tensionat la vremea morţii dizidentului rus relaţiile dintre Londra şi Moscova.

Decizia declanşării unei anchete publice, după ani de tergiversări, survine în momentul în care Londra militează pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, ca urmare a tragediei aviatice din Ucraina, unde un avion având la bord 298 de persoane a fost doborât de o rachetă, lansată, potrivit Statelor Unite, de rebelii pro-ruşi susţinuţi de Kremlin. Zece dintre pasagerii morţi în urma prăbuşirii zborului MH-17 erau britanici.

Oficialităţile britanice au declarat însă că reluarea anchetei, ce va începe la 31 iulie şi ar urma sa se încheie la finele lui 2015, "nu are absolut nicio legătură" cu tensiunile legate de Ucraina.

Văduva lui Litvinenko, Marina, s-a declarat "uşurată şi încântată" de anunţul acestei anchete. "Aceasta trimite mesajul următor ucigaşilor: prea puţin contează puterea voastră, adevărul va fi scos la lumină şi trebuie să daţi socoteală pentru crimele voastre".

Litvinenko a plecat din Rusia şi a cerut azil politic guvernului de la Londra în noiembrie 2000, după ce şi-a acuzat superiorii că i-au ordonat să-l ucidă pe omul de afaceri rus Boris Berezovski, de asemenea refugiat politic în Marea Britanie.

În 2006, Litvinenko a fost otrăvit cu poloniu, într-un luxos hotel din Londra, murind în chinuri groaznice. Potrivit presei londoneze, înainte de a muri, rusul, care primise cetăţenie britanică între timp, a trimis biroului Foreign Office un dosar cu documente compromiţătoare la adresa Moscovei, inclusiv despre afacerea Iukos (firma magnatului Hodorkovski, aruncat de Putin în închisoare).

După moartea lui Litvinenko, Londra a cerut Moscovei extrădarea principalului suspect, Andrei Lugovoi, fost agent KGB, ulterior deputat în Duma de Stat, dar autorităţile ruse au refuzat.

Guvernul britanic a refuzat până acum să ordone o "anchetă publică" care oferă posibilitatea examinării în spatele uşilor închise a documentelor sensibile. Iniţial, ministrul de Interne britanic dorea să aştepte rezultatul unei anchete judiciare ("inquest"), o procedură care vizează lămurirea circumstanţelor unui deces fără stabilirea responsabilităţilor.

Ancheta s-a dovedit însă doar o formă fără fond. În 2013, Robert Owen, magistratul însărcinat cu ancheta judiciară, s-a plâns că nu poate ancheta rolul statului rus şi a cerut guvernului declanşarea unei "anchete publice" în acest sens, însă a fost refuzat. În iulie 2013, ministrul de Interne britanic, Theresa May, recunoştea că "diplomaţia" a fost unul dintre "factorii" din spatele deciziei Londrei de a nu dispune o anchetă publică în cazul lui Litvinenko.

După refuzul guvernului britanic de a ancheta corespunzător moartea soţului său, Marina Litvinenko a făcut recurs la Înalta Curte, care a decis în februarie că Ministerul de Interne trebuie să îşi reconsidere poziţia. Potrivit familiei sale, Litvinenko lucra pentru serviciile secrete britanice în momentul morţii.

Noua anchetă va fi condusă tot de magistratul Robert Owen.