Giorgio Parisi, Syukuro Manabe şi Klaus Hasselmann au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică 2021
Premiul Nobel pentru Fizică din acest an se împarte la trei laureaţi pentru studiile lor de descriere şi predicţie a comportamentului pe termen lung al fenomenelor haotice şi aparent aleatorii.
Premiul Nobel pentru Fizică 2021 (captură video Youtube)
"Cercetătorii Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi au fost recompensaţi marţi, 5 octombrie cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2021 pentru "contribuţii extraordinare aduse înţelegerii sistemelor fizice complexe", potrivit unui anunţ făcut de Goran K. Hansson, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Giorgio Parisi, profesor la Universitatea La Sapienza din Roma, va primi jumătate din acest premiu, pentru "descoperirea interacţiunii dintre dereglări şi fluctuaţii din sistemele fizice, de la scară atomică la scară planetară", iar japonezul Syukuro Manabe şi germanul Klaus Hasselmann vor împărţi cealaltă jumătate a premiului, fiind recompensaţi pentru "modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele şi prezicând în mod fiabil încălzirea globală", potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.
Sistemele complexe se caracterizează prin aleatoriu şi dezordine şi sunt dificil de înţeles. Clima Pământului este de importanţă vitală pentru omenire, a susţinut Academia Suedeză de Ştiinţe într-o declaraţie.
Syukuro Manabe a demonstrat cum creşterea nivelului de dioxid de carbon din atmosferă duce la creşterea temperaturilor la suprafaţa Pământului. În anii 1960, a condus dezvoltarea modelelor fizice ale climei Pământului şi a fost primul care a explorat interacţiunea dintre balanţa radiaţiilor şi transportul vertical al maselor de aer. Lucrările sale au pus bazele dezvoltării modelelor climatice actuale.
Aproximativ zece ani mai târziu, Klaus Hasselmann a creat un model care face legătura între vreme şi climă, răspunzând astfel la întrebarea de ce modelele climatice pot fi fiabile chiar dacă clima este schimbătoare şi haotică. De asemenea, a dezvoltat metode de identificare a semnalelor specifice, a amprentelor pe care atât fenomenele naturale, cât şi activităţile umane le imprimă asupra climei. Metodele sale au fost folosite pentru a demonstra că creşterea temperaturii în atmosferă se datorează emisiilor umane de dioxid de carbon.
Între timp, în jurul anului 1980, expertul în mecanică statistică Giorgio Parisi a descoperit tipare ascunse în materiale dezordonate complexe. Descoperirile sale se numără printre cele mai importante contribuţii la teoria sistemelor complexe. Acestea fac posibilă înţelegerea şi descrierea multor materiale şi fenomene diferite şi aparent complet aleatorii, nu numai în fizică, ci şi în alte domenii foarte diferite, cum ar fi matematica, biologia, neuroştiinţa şi învăţarea automată, potrivit comunicatului.
"Descoperirile recunoscute în acest an demonstrează că înţelegerea noastră a climei se bazează pe o bază ştiinţifică solidă, pe o analiză riguroasă a observaţiilor. Toţi laureaţii din acest an au contribuit la aprofundarea cunoştinţelor noastre despre proprietăţile şi evoluţia sistemelor fizice complexe", a declarat Thors Hans Hansson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fizică.
În 2021, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,1 milioane de dolari).
Mai multe informaţii: The Nobel Prize in Physics 2021
