Premiul Nobel pentru Fizică 2020 acordat cercetătorilor Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez

Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez
Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez (screenshot tramite video Youtube)

Roger Penrose, Reinhard Genzel şi Andrea Ghez au câştigat marţi, 6 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică în 2020, potrivit juriului Institutului Karolinska din Stockholm. Ei au descoperit unul dintre cele mai exotice fenomene din univers, gaura neagră. Penrose de la Universitatea din Oxford (Marea Britanie) a arătat că teoria generală a relativităţii duce la formarea găurilor negre. Genzel, de la Max Planck Institute for Extraterrestrial Physics, Garching, Germania şi Universitatea din California, Berkeley (SUA) şi Ghez, de la Universitatea din California Los Angeles (SUA) au descoperit că un obiect invizibil şi extrem de greu guvernează orbitele stelelor din centrul galaxiei noastre. O gaură neagră supermasivă este singura explicaţie cunoscută în prezent.

Roger Penrose a folosit metode matematice ingenioase în demonstraţia sa, afirmând că găurile negre sunt o consecinţă directă a teoriei generale a relativităţii a lui Albert Einstein. Einstein însuşi nu credea că există cu adevărat găurile negre, acei monştri super-grei care captează tot ce intră în ei. Nimic nu poate scăpa, nici măcar lumina.

În ianuarie 1965, la zece ani de la moartea lui Einstein, Penrose a dovedit că găurile negre se pot forma cu adevărat şi le-a descris în detaliu; în centrul lor, găurile negre ascund o singularitate în care încetează toate legile cunoscute ale naturii. Articolul său revoluţionar este încă considerat cea mai importantă contribuţie la teoria generală a relativităţii după Einstein.

Reinhard Genzel şi Andrea Ghez conduc fiecare un grup de astronomi care, de la începutul anilor 1990, s-au concentrat pe o regiune din centrul galaxiei noastre, numită Săgetătorul A. Măsurătorile celor două grupuri au ajuns la concluzia că acolo se află un obiect invizibil ce atrage stelele, determinându-le să se învârtă în jurul lui cu viteze enorme. Munca lor a oferit cea mai convingătoare dovadă de până acum în privinţa existenţei unei găuri negre supermasive în centrul Căii Lactee.

Folosind cele mai mari telescoape din lume, Genzel şi Ghez au dezvoltat metode pentru a vedea prin nori imenşi de gaz şi praf interstelar până în centrul Căii Lactee. Împingând limitele tehnologiei, au perfecţionat noi tehnici pentru a compensa distorsiunile cauzate de atmosfera Pământului, construind instrumente unice şi angajându-se în cercetarea pe termen lung. „Lucrarea lor de pionierat ne-a furnizat cele mai convingătoare dovezi de până acum despre o gaură neagră supermasivă în centrul Căii Lactee”, afirmă Institutul Karolinska.

„Descoperirile laureaţilor din acest an au deschis o nouă cale pentru studiul obiectelor compacte şi supermasive. Dar aceste obiecte exotice ridică încă multe întrebări care cer răspunsuri şi motivează cercetările viitoare. Nu sunt doar întrebări cu privire la structura sa internă, ci şi întrebări despre cum să testăm teoria noastră a gravitaţiei în condiţii extreme în vecinătatea unei găuri negre", a afirmat David Haviland, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fizică.

Comitetul Institutului Stockholm Karolinska a acordat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2020 oamenilor de ştiinţă Harvey J. Alter, Michael Houghton şi Charles M. Rice „pentru descoperirea virusului care cauzează hepatita C”. Anunţul a fost făcut luni, 5 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Solna.