Germania trimite tancuri şi soldaţi în Lituania
Într-o mişcare ce va amplifica şi mai mult tensiunile dintre Rusia şi NATO, Germania a anunţat că a început să trimită sute de tancuri şi soldaţi în Lituania, ca parte a unui plan de a linişti membrii alianţei în privinţa unei eventuale agresiuni din partea Moscovei.
Vehicule militare sunt încărcate într-un tren în Grafenwoehr, Germania, 31 ianuarie 2017. Berlinul va trimite sute de tancuri şi soldaţi în Lituania ca parte a unei misiuni NATO. (Captură Foto)
La trei săptămâni după cea mai mare desfăşurare militară americană în estul Europei de la Războiul Rece, constând în mii de tancuri şi soldaţi într-o operaţiune plănuită de NATO pentru a “linişti aliaţii est-europeni ai alianţei”, marţi, Germania a început să trimită tancuri în Lituania ca parte a aceleiaşi misiuni NATO de “consolidare a încrederii” faţă de ceea ce statele membre ale alianţei consideră “agresiune rusească”.
Germania este una dintre ţările care au convenit să furnizeze soldaţi şi arme pentru misiunea NATO, care implică desfăşurarea a patru batalioane în Polonia şi cele trei state baltice.
Conform Reuters, comandamentul armatei germane a declarat că trimite aproximativ 200 de vehicule, inclusiv 30 de tancuri cu trenul în Lituania, împreună cu 450 de soldaţi. Primul transport a fost făcut săptămâna trecută, următoarele urmând să ajungă până la sfârşitul lunii februarie. La şapte decenii după ce s-a terminat cel de-al Doilea Război Mondial, deplasarea trupelor germane în estul Europei, chiar şi într-o misiune ONU, rămâne o chestiune sensibilă atât în Germania cât şi şi regiune.
Luni, armata americană a dislocat mii de soldaţi şi piese de armament greu în Polonia, statele baltice şi sud-estul Europei, în cea mai mare comasare militară a sa de la sfârşitul Războiului Rece.
Alianţa NATO a decis să deplaseze patru batalioane – cu un total de 3.000 până la 4.000 de soldaţi – în nord-estul Europei, prin rotaţie, pentru a demonstra că este pregătită să apere membrii săi din Est faţă de orice agresiune rusească. Desfăşurările de soldaţi şi arme se concentrează pe Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia, care se tem că Moscova ar putea încerca să le destabilizeze prin atacuri cibernetice, incursiuni teritoriale şi prin alte mijloace.
Comasarea militară vestică ce urmăreşte să facă presiuni asupra Kremlinului, este cea mai mare de la Războiul Rece şi ar putea pune sub semnul întrebării un acord NATO-Rusia ce interzice staţionarea permanentă de forţe semnificative de către alianţa vestică în estul Europei. NATO respinge astfel de noţiuni, susţinând că acordul nu specifică cât de mare ar trebui să fie o forţă pentru a fi considerată “semnificativă” şi insistă că desfăşurarea forţelor sale se face prin rotaţie şi nu este permanentă.
Blocul a decis să îşi amplifice prezenţa militară în apropierea frontierelor ruseşti după izbucnirea crizei politice din Ucraina. Cei mai vocali membri NATO, precum Polonia şi statele baltice, susţin că Rusia le-ar putea ataca după evenimentele din Ucraina.
Moscova a negat că are intenţii agresive faţă de membrii NATO şi susţine că alianţa vestică foloseşte un pretext pentru a compromite securitatea naţională a Rusiei. Forţele armate ruseşti şi-au intensificat prezenţa în apropierea frontierei vestice a Rusiei ca răspuns la comasarea militară a NATO.
