Generalii din Birmania nu reuşesc să oprească protestele. Companii chineze incendiate. Ţara se îndreaptă către război civil
alte articole
Forţele de securitate loiale juntei din Birmania au deschis focul în mai multe zone, miercuri, ucigând 13 protestatari.
Incidentul a generat proteste şi incendierea unei fabrici deţinute de cetăţeni chinezi în oraşul Yangon, deoarece există părerea larg răspândită că generalii birmanezi sunt sprijiniţi de China comunistă.
Liderul loviturii de stat care a zguduit Birmania la începutul anului, generalul Min Aung Hlaing, a dat vina pe protestatari pentru toate violenţele şi distrugerile, acuzându-i că „distrug” ţara. „Deşi în ţările vecine şi în comunitatea internaţională oamenii organizează proteste, acestea nu distrug firmele. CDM desfăşoară o activitate de distrugere a ţării", a declarat generalul miercuri, încercând să pună activiştii pro-democraţie din Birmania sub o lumină nefavorabilă.
CDM (Mişcarea de Nesupunere Civilă) este numele generic sub care a devenit cunoscută mişcarea de protest din Birmania, care cere restabilirea ordinii de drept civile sub conducerea aleasă a ţării.
Protestele au devenit violente şi distructive după ce armata birmaneză, desfăşurată în număr mare pe străzile din întreaga ţară, a început să tragă în civilii neînarmaţi cu muniţie de război.
Guvernul civil al liderului Aung San Suu Kyi a fost răsturnat la 1 februarie, după ce junta militară a arestat-o pe Suu Kyi şi guvernul său şi a acuzat-o de corupţie. Susţinătorii ei şi mulţi experţi birmanezi în drept susţin că acuzaţiile împotriva ei au fost inventate, iar acţiunile armatei încalcă constituţia naţională.
Junta a început să dea semne de nemulţumire după alegerile din 8 noiembrie, care au consolidat popularitatea de care se bucură guvernul birmanez democratic. La sfârşitul anului 2020 şi începutul anului 2021, generalii care au condus zeci de ani ţara în mod dictatorial au început să susţină că alegerile au fost falsificate.
Citiți și Birmania devine Hong Kong: Doi protestatari pro-democraţie, împuşcaţi cu muniţie de război
Mulţi dintre protestatari sunt de părere că regimul comunist de la Beijing sprijină junta şi este dispus să facă afaceri cu liderii săi, astfel că au existat mai multe atacuri asupra fabricilor deţinute de cetăţeni chinezi.
Un nou incident de acest gen a avut loc miercuri la fabrica de îmbrăcăminte JOC din Yangon, cel mai mare oraş comercial şi centru comercial din Birmania. Nu au fost raportate victime şi nu au existat declaraţii oficiale cu privire la amploarea daunelor.
Martorii au auzit miercuri o serie de şapte mici explozii în Yangon. Ambasada SUA a transmis că a primit rapoarte conform cărora acestea erau „bombe sonore”, în esenţă artificii menite să facă zgomot mai degrabă decât să provoace daune semnificative. Au existat, de asemenea, rapoarte despre protestatari care ardeau steaguri chineze în Yangon.
Citiți și Junta din Birmania începe să tragă în plin în protestatari. Zeci de morţi
Publicaţia Global Times, portavocea Partidului Comunist Chinez, a declarat că incendierea fabricii de îmbrăcăminte JOC este „probabil plănuită, deoarece au fost găsite instrumente pe site” şi a declarat că poliţia birmaneză cercetează filmările camerelor de securitate pentru a găsi suspecţi. „Instrumentele incendiare” nu au fost descrise în detaliu.
Proprietarul fabricii a declarat pentru Global Times că focul a ars aproximativ o oră la primul etaj al clădirii, distrugând „produsele finite şi semifabricate, precum şi mijloacele de producţie”.
Trimisul special al Birmaniei la Organizaţia Naţiunilor Unite, un oponent al loviturii de stat, cunoscut sub numele de Dr. Sasa, a declarat miercuri că există posibilitatea ca ţara să se îndrepte spre „genocid”. Trimisul ONU în Birmania, Christine Shraner Burgener, a avertizat că „este iminentă o baie de sânge”, deoarece protestele populaţiei civile neînarmate şi represiunea juntei ameninţă să escaladeze în război civil „la o scară fără precedent”.
Washington Post a afirmat miercuri că războiul civil este o posibilitate reală, mai ales pentru că junta este din ce în ce mai frustrată că nu a putut să înăbuşe protestele prin închiderea internetului şi utilizarea muniţiei de război. Protestatarii nu numai că au găsit metode alternative de organizare - folosind mesaje scrise pe hârtie şi transmiterea orală, dar chiar dezvoltă o „economie paralelă” pentru a submina controlul exercitat asupra economiei de către juntă.
Închiderea internetului a costat Birmania un miliard de dolari până acum, iar junta pare mult mai dispusă să plătească acel preţ decât publicul. ONU avertizează cu privire la creşterea nesiguranţei alimentare, pe măsură ce preţurile la alimente şi combustibil cresc.
După cum au subliniat analiştii pentru Washington Post, este foarte puţin probabil ca junta să renunţe la putere, să reducă persecuţia sau să facă concesii mişcării de protest. Demonstranţii, care sunt efectiv vânaţi şi împuşcaţi pe străzi, se armează, încheie alianţe cu grupuri de miliţii etnice şi primesc instruire paramilitară în zone de frontieră.
„Nivelurile crescânde ale violenţelor întăresc opoziţia şi extind impresia că revenirea la dictatura militară trebuie prevenită cu orice preţ. Sistemul bancar funcţionează greu, transportul şi logistica sunt paralizate, porturile la fel, ceea ce face ca ţara să se întoarcă în criză economică”, a avertizat Internaţional Crisis Group.
Nikkei Asia a sugerat, miercuri, că junta a subestimat schimbarea generaţiilor din Birmania, deoarece tinerii care protestează sunt mai conectaţi la ştiri internaţionale decât se bănuia şi chiar au studiat strategia protestelor pe termen lung în Hong Kong.
Unii dintre aceşti tineri au unele amintiri despre deceniile de dictatură militară din Birmania, crescând sub guvernul civil instituit în 2011, aşa că mulţi sunt îngroziţi că viitorul le va fi deturnat de liderii militari.
