Gabriel Resources o scaldă cu privire la cele 4 miliarde despăgubiri

După ce în presa, atât cea românească cât şi internaţională a apărut informaţia că Gabriel Resources va cere statului român despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge proiectul Roşia Montană, miercuri, CEO-ul companiei, Jonathan Henry, dezminte afirmaţiile apărute în presă pe acest subiect.

"Ca o clarificare a declaraţiilor publicate în numele meu în presa internaţională, doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectivă şi că declaraţiile mele au fost citate greşit. Între timp, declaraţiile au fost corectate de către publicaţia The Globe and Mail. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetăţenii săi, pentru Guvernul României şi pentru Parlament. Doar românii şi România vor decide ce este în interesul ţării. Deşi este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele - şi nici Gabriel Resources nu face excepţie - vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informaţiile necesare pentru ca oamenii să poată lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Decizia finală va aparţine, fără discuţie, Guvernului şi Parlamentului României şi, în ultimă instanţă, cetăţenilor României", afirmă CEO-ul Gabriel Resources, Jonathan Henry, într-o precizare transmisă de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

Publicaţia canadiană "The Globe and Mail" a scris miercuri că Gabriel Resources va cere guvernului României despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani, dacă Parlamentul va respinge proiectul de exploatarea auriferă de la Roşia Montană, menţionând că informaţia vine din partea CEO-ului Jonathan Henry.

Conform The Globe and Mail, Henry ar fi declarat: "În cazul în care Camera Deputaţilor respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale de investiţii, pentru a obţine până la 4 miliarde de dolari SUA", ar fi spus Henry în interviul acordat la Londra, potrivit publicaţiei canadiene.

The Globe and Mail mai preciza că CEO-ul Gabriel Resources se aşteaptă ca proiectul să fie respins joi în parlamentul României şi a mai lăsat să se înţeleagă că el, pesonal, va demisiona dacă va fi declanşat un proces împotriva statului român, întrucât este specialist în minerit şi nu în litigii.

Şi totuşi, informaţiile rămân contradictorii în ceea ce priveşte despăgubirile pe care România le-ar putea plăti.

Ameninţarea despăgubirilor rămâne, ascusă sub evazivul "Dacă"

CEO-ul Gabriel Resources contestă forma în care The Globe and Mail a publicat spusele sale nu fondul, fondul fiind "este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele. " Inclusiv să ceară despăgubiri.

O confirmă şi Dragoş Tănase, Directorul General al Roşia Montană Gold Corporation, companie în care Gabriel Resources deţine peste 80% din acţiuni.

Dragoş Tănase a confirmat ieri la Realitatea Tv că este posibil că RMGC să dea în judecată statul român dacă exploatările aurifere nu se vor aproba. Tănase nu a avansat o valoare clară a acestor despăgubiri dar a precizat că firma pe care o reprezintă a investit 600 de milioane de dolari în proiect.

"Noi am făcut proiectul acesta, respectăm toate legile şi sperăm să primim avizele. Dacă într-o formă sau alta statul, România, guvernul respinge proiectul de la Roşia Montană, probabil că la momentul respectiv acţionarii noştri îşi vor angaja avocaţi specializaţi, vor merge pe dreptul internaţional, vor face o evaluare a sumelor investite şi a daunelor pe care le au din acest motiv şi vor veni cu o pretenţie la statul român. Nu pot eu să comentez eu cât este pretenţia respectivă. Probabil că va fi de ordinul câtorva miliarde. Nu pot să vă dau o sumă până în acest moment. Am investit 600 de milioane de dolari", a declarat Dragoş Tănase la Realitatea TV, într-o emisiune difuzată seara, după ora 22.

Cianurile sunt sigure, afirmă RMGC

« Exploatarea resurselor nu trebuie să se facă cu orice preţ. Ca cetăţean responsabil şi informat, nu aş sacrifica în nici un caz patrimoniul cultural în favoarea proiectului. O exploatare cu ignorarea intereselor cultural-istorice, de mediu sau sociale, este de neimaginat, iar România este semnatară unor acorduri specifice la nivel european şi mondial, care trebuie respectate.» Dr.Ştefan Marincea-Director General al Institutului Geologic al României

În cadrul aceleiaşi emisiuni, Tănase a vorbit şi despre tehnologia cu cianuri, pe care o consideră "cea mai sigură".

"Tehnologia cu cianuri e aprobată de Comisia Europeană şi dacă intraţi pe site-ul lor vedeţi că e tehnologia recomandată pentru exploatările miniere. Tocmai pentru că cianură este cea mai sigură din punct de vedere al siguranţei tehnologice şi a faptului că se foloseşte în circuit închis. Vorbind de lacul de cianură, nu există aşa ceva. Cianura se foloseşte doar în uzină, doar în circuit închis" a afirmat Tănase la Realitatea Tv.

Tănase a expus avantajele pe care implementarea proiectului le va aduce statului român: multe locuri de muncă.

"Noi astăzi avem 500 de angajaţi la Roşia Montană, în planul de dezvoltare al minei avem 2300, avem în jur de 900 de angajaţi doar la mină, iar în programele de dezvoltare durabilă încă câteva sute. Cu factorul de multiplicare, ajunge la câteva mii de locuri de muncă", a mai spus Tănase.

Directorul RMGC doreşte ca decizia în ceea ce priveşte Roşia Montană trebuie scoasă din sfera politicului. El a explicat că există o bătălie politică pe Roşia Montană care este în detrimentul demersului raţional: "Eu vreau să scoatem proiectul acesta din zona bătăliei politice. Haideţi să ducem proiectul acesta în zona analizezi tehnice, a argumentelor raţionale"

Institutul Geologic Român (IGR) îl contrazice pe directorul RMGC: proiectul de la Roşia Montană nu întruneşte condiţiile de mediu

Miercuri, Institutul Geologic al României şi-a reconfirmat poziţia: proiectul de la Roşa Montană "nu întruneşte condiţiile pentru acordarea avizului de mediu".

"Institutul Geologic al României, institut naţional de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei şi teledetecţiei, îşi reiterează poziţia cu privire la necesitatea continuării demersurilor pentru relansarea mineritului în România. În paralel IGR, prin rezoluţia adoptată de Consiliul Ştiinţific, for de referinţă în domeniu, îşi menţine poziţia cu privire la proiectul Roşia Montană, care, în etapa actuală, nu întruneşte condiţiile pentru acordarea avizului de mediu.

« Exploatarea resurselor nu trebuie să se facă cu orice preţ. Ca cetăţean responsabil şi informat, nu aş sacrifica în nici un caz patrimoniul cultural în favoarea proiectului. O exploatare cu ignorarea intereselor cultural-istorice, de mediu sau sociale, este de neimaginat, iar România este semnatară unor acorduri specifice la nivel european şi mondial, care trebuie respectate.», a declarat Dr. Ştefan Marincea, director general al IGR.

Institutul Geologic al României, prin specialiştii săi, îşi exprimă disponbilitatea de a contribui prin studii la fundamentarea corectă a oricăror decizii pe care Parlamentul şi Guvernul României le pot lua cu privire la proiectul Roşia Montană ca şi la alte proiecte din domeniul resurselor minerale", se arată într-un comunicat al IGR.