Vizita lui Ayrault la Bucureşti, în contextul polemicii privind prezenţa romilor în Franţa (presă)

Premierul francez Jean-Marc Ayrault se află într-o vizită de două zile în România, în contextul în care polemica privind prezenţa romilor din Europa de Est în Franţa se află în plină desfăşurare. Aceasta ridică problema mai largă a imigraţiei şi a corolarului său, imigraţia economică, scrie vineri pe site-ul său France Info.

Vizita lui Ayrault era foarte aşteptată de partea românească, în special ţinând cont de faptul că ultima vizită a unui prim-ministru francez în România a fost cea a lui Dominique de Villepin, în 2007, comentează şi postul de radio Europe 1, care precizează că pe masa discuţiilor se află două dosare: parteneriatele economice şi situaţia romilor.

Deşi Parisul preferă să insiste asupra importanţei schimburilor economice şi comerciale cu România - în 2012, s-au ridicat la 6,25 de miliarde de euro, Franţa fiind al treilea partener comercial al României, după Germania şi Italia - deplasarea premierului francez la Bucureşti vizează mai ales evocarea în mod direct, cu omologii săi, a dosarului romilor, etern măr al discordiei între cele două ţări, scrie Europe 1.

Parisul recunoaşte că problema romilor din România şi a integrării lor în această ţară 'nu este rezolvată'. 'Se constată o schimbare a discursului şi o schimbare (în organizarea administrativă) în direcţia ajutării romilor. Se constată, de asemenea, că românii doresc să demonteze reţelele (de emigrare). Sperăm că toate aceste politici vor fi puse în aplicare', explică Palatul Matignon, potrivit căruia faptul că Bucureştiul îşi recunoaşte acum 'responsabilitatea în problema integrării romilor' în ţară constituie o 'schimbare majoră'.

Membră a Uniunii Europene din 2007, România încă aşteaptă să intre în Spaţiul Schengen, zona de liberă circulaţie a cetăţenilor în Europa. Dacă reflectoarele sunt îndreptate în acest moment asupra Bucureştiului, multe alte ţări sunt afectate de valurile de imigranţi candidaţi la exil în Europa şi mai ales în Franţa, notează France Info.

Circa 200.000 de persoane intră în fiecare an pe teritoriul francez. Potrivit cifrelor oficiale publicate joi de Secretariatul general pentru imigraţie şi integrare, 2.600.000 de străini deţineau în 2012 un permis de şedere în Franţa, iar imigraţia familială şi din motive umanitare se află în creştere, în timp ce imigraţia economică şi pentru studii scade.

Străinii autorizaţi să rămână pe teritoriul Franţei din motive economice sunt în mare parte lucrători sezonieri, beneficiari ai unei autorizaţii provizorii de muncă şi lucrători permanenţi. Scăderea imigraţiei profesionale este atribuită crizei economice, iar cea a studenţilor, unei directive a fostului ministru al afacerilor interne, Claude Gueant, criticat pentru că ar fi complicat procesul de trecere la viaţa activă după terminarea studiilor. Imigraţia economică este considerată crucială, în prezent, de numeroşi observatori şi directori de companii, care doresc, în primul rând, o depolitizare a dezbaterii.

Argumentul că imigraţia contribuie la prosperitatea economică este imediat marginalizat, comentează postul de radio public, însă el merită să fie studiat serios, dată fiind îmbătrânirea populaţiei. Unele studii arată că, în lipsa unei schimbări de politică, vor trebui 'importate' 920.000 de persoane pe an pentru a menţine un raport adecvat între persoanele active şi cele inactive. Cu alte cuvinte, după ce va fi rezolvată problema ocupării forţei de muncă din Franţa (multe companii vor să angajeze, dar nu găsesc candidaţi cu formarea profesională potrivită), un flux migrator bine controlat ar aduce beneficii economice.