Fostul grup de gherilă columbian FARC devine partid politic

Fostul grup de gherilă columbian FARC se relansează vineri ca Forţa Alternativă Revoluţionară Comună, parafând transformarea sa într-un partid politic de stânga după depunerea armelor la sfârşitul unui conflict civil care a durat o jumătate de secol.

Numele noului partid păstrează acronimul spaniol şi spiritul revoluţionar al grupului de gherilă comunist (FARC), care a desfăşurat o campanie sângeroasă timp de 52 de ani împotriva statului înainte să semneze anul trecut un acord de pace.

Vineri va avea loc o ceremonie oficială de lansare a partidului în Piaţa Bolivar, în apropierea palatului prezidenţial, în inima districtului politic al capitalei columbiene.

Demobilizat şi redenumit, FARC este în centrul unei bătălii de acceptare politică, într-o ţară speriată de deceniile de atacuri şi răpiri executate de fosta organizaţie criminală.

Delegaţii fostei organizaţii Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC) au organizat în această săptămână, primul congres al noului partid, stabilindu-şi reprezentanţii politici.

Numele ales pentru noul partid a fost un alt element pe agenda discuţiilor delegaţilor. Liderul grupului, Rodrigo Londono, a anunţat numele pe Twitter, joi seara.

Unii lideri FARC au dorit să păstreze elementul “revoluţionar”, în timp ce alţii au favorizat o îmbunătăţire a imaginii grupului, propunând ca partidul să fie numit “Noua Columbie”.

Londono, cunoscut sub numele de Timocenko, a declarat că cei 628 de delegaţi prezenţi la “congresul” partidului au votat pentru Forţa Alternativă Revoluţionară Comună (Fuerza Alternativa Revolucionaria del Comun), în timp ce 264 pentru “Noua Columbie”.

Acesta este un punct sensibil într-un proces de pace şi aşa delicat, din moment ce acronimul FARC este pentru mulţi columbieni sinonim cu morţii, crimele şi suferinţele războiului.

Un purtător de cuvânt al noului FARC a declarat că traducerea oficială în limba engleză a denumirii partidului va fi anunţată vineri.

FARC s-a format ca o mişcare comunistă în 1964 în urma unei revolte a ţăranilor pentru drepturile legate de pământul din zona rurală. De-a lungul deceniilor de luptă, conflictul a atras numeroase forţe rebele, grupuri paramilitare şi forţe de stat.

Cel mai lung conflict al Americii Latine a provocat moartea confirmată a 260.000 de persoane, dispariţia a 60.000 şi strămutarea a aproximativ 7 milioane de oameni.

Londono a declarat la începutul congresului că grupul va promova “un regim politic democratic care garantează pacea şi justiţia socială, care va respecta drepturile omului şi va garanta dezvoltarea economică pentru toţi”.

Indiferent de câte voturi ar putea câştiga, acordul de pace semnat anul trecut cu guvernul columbian garantează noului partid FARC cinci locuri în fiecare dintre cele două camere legislative timp de două mandate.

Columbienii au respins la limită acordul de pace între guvern şi FARC printr-un referendum desfăşurat anul trecut.

Dar, preşedintele Juan Manuel Santos şi FARC au ignorat dorinţa populaţiei şi acordul acordul a fost aprobat în Congres.

Liderii şi oficialii FARC au avertizat că grupurile paramilitare de aripă dreapta rămase în activitate încă desfăşoară atacuri în zonele de conflict.