Columbia adoptă o lege pentru graţierea a mii de rebeli FARC. Miliţiile criminale capătă locuri în Parlament

În condiţiile în care rebelii FARC se pregătesc de demobilizare, Senatul şi Camera Inferioară a Columbiei au adoptat miercuri un proiect de lege de graţiere a teroriştilor comunişti columbieni care au comis infracţiuni minore în timpul celor 52 de ani de război civil.

Noua lege face parte dintr-un acord de pace semnat luna trecută între guvern şi rebelii Forţelor Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC). Acordul, extrem de controversat, i-a adus preşedintelui columbian Juan Manuel Santos premiul Nobel pentru Pace pentru rolul său în negocieri.

Istoric criminal

După 1950, FARC, funcţionând la început cu puternic sprijin din partea U.R.S.S., a încercat să instaureze un regim comunist în Columbia, care să fie o rampă de lansare pentru răspândirea comunismului în America Latină.

Asemenea multor miliţii comunistoide, FARC a recurs la trafic de droguri, răpiri, estorcări şi asasinate pentru a-şi susţine activitatea "în slujba poporului", transformându-se treptat într-una dintre cele mai malefice organizaţii din America Latină.

În ultimii ani, sub conducerea fostului preşedinte columbian Alvaro Uribe, al cărui tată a fost omorât de rebelii comunişti, FARC a suferit îngrângeri importante, mai ales după ce, în 2008, guvernul columbian a reuşit să-l omoare pe unul dintre liderii FARC, Raul Reyes, şi să confişte laptopul acestuia.

Însă la sfârşitul celor două mandate ale lui Uribe, Manuel Santos a negociat un acord extrem de controversat cu FARC, promiţând amnistierea membrilor FARC, deşi organizaţia criminală se afla în pragul dezintegrării.

Acordul, supus inclusiv unui referendum în care publicul a respins condiţiile mult prea favorabile acordate de guvern miliţiilor criminale, i-a adus în schimb un premiu Nobel pentru Pace preşedintelui columbian.

Termenii acordului sunt un coşmar pentru jurişti, deoarece încalcă principiile Constituţiei şi creează un precedent devastator pentru ideea de stat de drept.

Noua lege a fost adoptată cu o majoritate clară de ambele camere ale Congresului, obţinând 69 de voturi în Senatul cu 102 locuri şi 121 de voturi în Camera Inferioară cu 166 de locuri. Membrii Partidului Democrat de Centru care s-a opus acordului de pace s-au abţinut de la vot.

Santos a lăudat pe Twitter votul istoric, numind legea de graţiere ca fiind “primul pas către consolidarea păcii”.

Conform legii, luptătorii rebeli găsiţi vinovaţi de comiterea de infracţiuni "minore" în timpul războiului civil vor fi graţiaţi. Aceeaşi lege se aplică şi membrilor armatei.

Rebelii găsiţi vinovaţi de comiterea de crime serioase, precum masacre, violenţă sexuală sau răpiri nu vor fi graţiaţi. Un tribunal special înfiinţat pentru a audia crimele lor va oferi sentinţe alternative.

Într-o declaraţie comună publicată miercuri, liderii FARC şi guvernul au declarat că vor stabili până la sfârşitul lui ianuarie 2017 numărul rebelilor ce nu pot beneficia de noua lege.

Scandalul chiar mai mare: FARC devine partid cu locuri asigurate în Parlament

Legea privind graţierea este prima dintr-o serie de măsuri menite să liniştească rebelii FARC în privinţa acordului de pace şi să accelereze demobilizarea lor. Alte măsuri ce fac parte din acord se referă la reformă rurală, compensaţii pentru victime, înlăturarea minelor de teren şi un acord de încetare a focului care va fi monitorizat de ONU.

Poate cel mai controversat aspect al acordului negociat de Santos, este transformarea FARC într-un partid politic şi acordarea a 10 locuri (fără a fi supuse procesului electoral) în Parlamentul ţării până în 2026.

Înaintea votului de miercuri, preşedintele Senatului columbian, Mauricio Lizcano, a declarat că aproximativ 5.700 de luptători de gherilă şi-au predat deja armele şi au început să se deplaseze în zonele speciale de demobilizare.

Conflictul columbian ce durează de peste 5 decenii a provocat moartea a 260.000 de persoane şi dispariţia a altor 45.000.