FARC şi guvernul columbian anunţă un armistiţiu istoric după decenii de lupte

Negociatorii guvernului columbian şi ai Forţele Armate Revoluţionare ale Columbiei (FARC) au anunţat miercuri seara, în capitala cubaneză Havana, că s-a ajuns la un acord care va pune capăt ultimului război de gherilă major din America Latină.

Cele două tabere au conlucrat în ultimele câteva săptămâni pentru a finaliza ultimele detalii ale acordului. Conform acestora, guvernul va pune în aplicare reforme agrare radicale, îşi va revizui strategia în lupta împotriva narcoticelor şi va extinde implicarea statului în diverse zone neglijate ale ţării. Textul final al acordului încă nu a fost publicat.

După câţiva ani de eforturi ale campaniei guvernamentale de a slăbi militanţii FARC, negocierile cu aceştia cu început în noiembrie 2012 dar au fost obstrucţionate de lipsa de încredere dintre ambele tabere ce a fost întărită de-a lungul a câteva decenii de propaganda de război.

Un progres a fost realizat în septembrie 2015, când preşedintele columbian Juan Manuel Santos a călătorit în Havana pentru a prezenta un cadru pentru investigarea atrocităţilor, pedepsirea gherilelor pentru implicarea în abuzuri şi un cadru pentru oferirea de compensaţii pentru victime.

Acord istoric

Războiul, care a început în 1964, este ultimul conflict armat major din Americi şi a provocat moartea a 260.000 de persoane şi a forţat strămutarea a altor 6,8 milioane. În plus, 45.000 de persoane au fost date dispărute.

FARC, sprijinită de blocul comunist în frunte cu URSS, a fost cea mai infamă materializare a efortului marxist de a crea state comuniste în America de Sud. Orgnaizaţia este cunoscută pentru trecutul său criminal, marcat de crime în serie, răpiri şi comerţ cu droguri prin care îşi finanţa operaţiunile care aveau drept scop declarat crearea echităţii sociale.

Acordul trebuie acum să fie ratificat de alegători într-un plebiscit ce va avea loc în 2 octombrie, conform lui Santos. Sondajele arată că cetăţenii columbieni vor susţine probabil orice acord într-un vot cu DA sau NU.

Prezenţa scăzută la vot este o sursă de îngrijorare deoarece minim 13% din electorat, sau aproximativ 4,4 milioane de cetăţeni, trebuie să voteze în favoarea acordului pentru ca acesta să fie ratificat.

Temeri de durată

În plus, este posibil ca opoziţia să încerce să transforme votul într-un referendum asupra lui Santos, a cărui rată de popularitate a scăzut la 21% în luna mai, conform unui sondaj Gallup, cel mai scăzut nivel de la preluarea preşedinţiei în 2010.

Diverse sondaje de opinie au indicat faptul că majoritatea columbienilor asociază FARC cu narco-terorismul datorită implicării puternice a grupului de gherilă în traficul cu cocaină. La rândul său, FARC a menţinut o viziune tipică Războiului Rece asupra membrilor establishmentului politic şi economic al Columbiei, considerându-i pe aceştia ca fiind oligarhi în serviciul SUA.

Mulţi columbieni sunt îngroziţi de faptul că luptătorii de gherilă care îşi mărturisesc crimele nu vor petrece nicio zi în închisoare şi, în schimb, li se va permite să servească sentinţe reduse de maxim 8 ani ajutând la reconstruirea comunităţilor lovite de conflict.

Între timp, guvernul încă se luptă cu un grup rebel mai mic, Armata Naţională pentru Eliberare, ale căror răpiri continue au subminat eforturile de a deschide negocieri pentru pace.