Fost şef CSM ridică problema imparţialităţii CCR pe cazul Belina: "Deh, democraţia nu e pentru căţei"

Curtea Constituţională a discutat, miercuri, cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, privind un posibil conflict juridic între Guvern şi DNA, ca urmare a declanşării urmăririi penale privind trecerea unei proprietăţi din domeniul public al statului în domeniul public al Consiliului Judeţean Teleorman. În acest context, judecătorul Horaţius Dumbravă, fost şef al CSM, atrage atenţia că "avocatul" Guvernului a fost chiar Tudorel Toader, fost judecător CCR.

Ori, ridică întrebarea Dumbravă, nu avem oare de-a face cu lipsa de imparţialitate a judecătorilor CCR atunci când „avocatul” unei părţi este fostul judecător constituţional Tudorel Toader?

"Unul dintre cei care au exprimat oral un punct de vedere a fost şi domnul profesor universitar doctor, Tudorel Toader, actual ministru al justiţiei, ca reprezentant al Guvernului României. Şi nu e prima dată.

Să nu uităm că domnul ministru a fost coleg cu marea majoritate a celor care compun azi Curtea Constituţională, domnia sa părăsind postul de judecător constituţional anul trecut. Aşadar, iată, foştii lui colegi de dată recentă judecă şi vor soluţiona o cauză în care „avocatul” unei părţi este fostul judecător constituţional Tudorel Toader.

Există o interdicţie pentru judecători şi procurori, care, atunci când trec în avocatură nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective (art. 20 alin. 8 din Legea nr. 51/1991).

Este adevărat, pe de-o parte, că domnul Toader azi nu este avocatul Guvernului în sensul strict al legii avocaturii, ci înaltul funcţionar care reprezintă Guvernul.

În altă ordine de idei, deşi judecătorii constituţionali au dreptul la pensie ca judecătorii şi procurorii ordinari, pentru că aşa şi-au judecat propriile pensii conform Deciziei nr. 262/206 a CCR (din completul CCR a făcut parte şi domnul profesor universitar doctor Tudorel Toader, care practic şi-a decis pensia în acest fel), ei nu au obligaţiile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv după ce părăsesc funcţia. Deh, democraţia nu e pentru căţei.

Însă, un lucru mi se pare a fi scos în evidenţă: este vorba de lipsa de imparţialitate a judecătorilor CCR atunci când „avocatul” unei părţi din litigiul dedus judecăţii constituţionale este un fost coleg ce a părăsit de puţin timp CCR? Oare ce spune cealaltă parte în orice alt proces dintr-o instanţă ordinară când ştie că reprezentantul părţii adverse a fost coleg nu de mult cu completul ce îi va judeca cauza? Încercaţi să vă puneţi în pielea acestei părţi!", scrie judecătorul, pe contul său de Facebook.

"Magistratul Lord Gordon Hewert (Marea Britanie) a făcut o afirmaţie memorabilă, care influenţează şi acum sistemul mondial de justiţie (dacă judecătorii constituţionali tot şi-au recunoscut pensiile potrivit legii magistraţilor, mă gândesc că-i putem considera parte a acestei justiţii ...): not only must Justice be done; it must also be seen to be done (justiţia nu trebuie doar făptuită, ci trebuie ca acest lucru să se şi vadă).

Practica jurisdicţională CEDO spune că această aparenţă de imparţialitate se face prin ochii unui observator rezonabil", adaugă Dumbravă, ridicând, în final, următoarea întrebare:

"Vă întreb, ca observatori rezonabili, se poate pune problema unei astfel de lipse de aparenţe de imparţialitate pentru judecătorii CCR?''

Reamintim că judecătorii Curţii Constituţionale a României au dezbătut joi sesizarea lui Călin Popescu-Tăriceanu privind ancheta DNA în dosarul Belina, dosar în care procurorii anticorupţie le-au acuzat pe Sevil Shhaideh şi pe Rovana Plumb de abuz în serviciu şi respectiv complicitate la abuz în serviciu, pe motiv că au promovat HG-uri prin care părţi din insula Belina şi braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman. Beneficiarul real al acestui transfer ar fi fost Tel Drum, companie despre care s-a scris că ar fi deţinută, din umbră, de Liviu Dragnea.

Potrivit sesizării depuse de şeful Senatului, conflictul juridic de natură constituţională este generat de începerea urmăririi penale privind adoptarea hotărârilor de Guvern prin care Belina şi o parte din braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a CJ Teleorman, pentru ca de ele să beneficieze, de fapt, Tel Drum. ”Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului.”

În consecinţă, Tăriceanu a cerut CCR să constate existenţa conflictului juridic între Ministerul Public şi Guvern şi să constate că acest conflict are drept cauză faptul că DNA şi-a arogat competenţa de anchetare a oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri. Mai mult, şeful Senatului a mai lansat o solicitare cu bătaie lungă şi cu miză foarte mare pentru viitor, respectiv a cerut CCR ”să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotărârilor de Guvern”.

Judecătorii au amânat pentru 23 noiembrie pronunţarea unei decizii. Cauza Guvernului a fost susţinută de Tudorel Toader.