Fost membru al unui Birou electoral, trimis în judecată. A falsificat zeci de buletine de vot

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu l-a trimis în judecată, sub acuzaţia că a falsificat zeci de buletine de vot, pe Viorel Ciocan, fost membru al Biroului electoral de la o secţie de votare din Gorj, constituită cu ocazia referendumului pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în 2012.

Viorel Ciocan este acuzat că, împreună cu alte persoane, a falsificat documente electorale şi a introdus în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul un alegător.

"Ca stare de fapt s-a reţinut că inculpatul, în calitate de membru al Biroului Electoral al secţiei de votare 147 Bîlteni, judeţul Gorj, a ajutat şi înlesnit activitatea de contrafacere a 88 de semnături (87 de semnături de pe lista permanentă a secţiei de votare şi o semnătură de pe lista suplimentară) de către autori necunoscuţi şi cea de introducere în urna de vot a secţiei, de către autori necunoscuţi, a unui număr de 88 de buletine de vot în plus faţă de cele votate efectiv de către electori", conform Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.

Dosarul lui Viorel Ciocan a fost format prin separarea dintr-un dosar mai amplu, "Fraudă la referendum", în care principalul acuzat este vicepremierul Liviu Dragnea. Acesta a fost trimis în judecată alături de alte 74 de persoane, membri şi şefi ai secţiilor de votare în localităţi din judeţele Teleorman, Gorj, Olt şi Vrancea.

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt judecate în prezent 13 persoane din judeţul Gorj în dosarul ”Fraudă la referendum”, printre acestea aflându-se şi foştii şefi şi membri ai biroului electoral de la secţia de votare 147 din comuna Bîlteni.

Dosarul Dragnea

Vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul "Referendumul", fiind acuzat că, în timpul referendumului din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a creat şi coordonat un sistem de fraudare a voturilor.

În rechizitoriul dosarului, procurorii susţin că s-a dovedit cu expertize că voturile la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu din 2012 au fost fraudate. Procurorii au identificat cinci metode de fraudă: s-au falsificat listele de alegători din localitate, s-au obţinut voturi în numele căpşunarilor şi pe numele morţilor, s-au efectuat fraude cu urna mobilă şi au fost mituiţi pedeliştii din secţiile de votare.

Conform procurorilor, principalul obiectiv al acţiunii de fraudare de care este acuzat Dragnea este sistemul informatic utilizat de liderul PSD. Acest sistem era compus din mai multe servere, un soft şi un call-center, sistemul fiind conceput pe trei nivele, pe o structură piramidală. Primul palier era constituit din aproximativ 14.000 de utilizatori care erau conectaţi la sistem prin intermediul telefoanelor mobile.

Conform rechizitoriului, aceşti utilizatori transmiteau două informaţii către serverele care centralizau datele: prima informaţie era prezenţa la urne, iar o a doua informaţie era numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţiile de votare. Nu toţi cei 14.000 de utilizatori au trimis date referitoare la numărul de voturi DA şi NU din fiecare secţie de votare. În sistem s-au înregistrat peste 4.000 de mesaje conţinând date privind voturile pentru şi împotriva suspendării, care au venit de la peste 3.000 de utilizatori ai sistemului.

Cu ajutorul sistemului informatic, Liviu Dragnea a transmis mesaje preşedinţilor de secţie şi preşedinţilor filialelor PSD. Procurorii arată că fizic mesajele nu erau tastate de Dragnea, dar el elabora mesajele şi aproba trimiterea lor prin sistem. Dragnea a trimis mesaje precum: "Pentru fiecare secţie se va face o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot. Daţi-o membrilor PSD şi PNL să meargă la ei acasă şi să-i aducă să voteze".

Încălcarea confidenţialităţii votului

Procurorii DNA susţin că acţiunile lui Dragnea contravin legilor în vigoare. "Folosirea reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidenţialitatea votului", se arată în rechizitoriu.

Procurorii DNA susţin că Dragnea este vinovat întrucât "în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29.07.2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală necuvenite pentru alianţa politică U.S.L. (îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevederile de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare)."