Fermieri români, întorşi din patria laptelui: "Când a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului!"

Micii fermieri crescători de vaci de lapte din România care au vizitat recent Austria, patria laptelui, aşa cum o ştiau românii, au revenit în ţară lămuriţi pe deplin de ce lactatele româneşti nu sunt dorite pe piaţa europeană: ar demonstra ce înseamnă brânza făcută cu lapte de vacă scoasă la păşune şi, implicit, ar da peste cap afacerile străinilor care acum păcălesc consumatorii cu fel şi fel de arome menite să mascheze calitatea slabă a laptelui, culmea, produs în Alpi, scrie agrointel.ro.

Potrivit sursei citate, cei 21 de producători, membri ai Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România care au vizitat Austria pentru un schimb de experienţă cu crescătorii de animale austrieci, au constatat că deşi fermele din Austria sunt foarte bine organizate, produsele obţinute acolo nu se compară cu cele româneşti.

”Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpşuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur si simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinşi că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulţii. Fermierii noştri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt şi o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-şi mascheze încântarea schiţând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc”, a povestit un fermier român.

O altă fermă vizitată de crescătorii români a fost cea a austriacului Eisl, fost ministru al Agriculturii pentru landul Salzburg timp de 16 ani. Fermieri români au remarcat faptul că în decursul celor 16 de ani de mandat, fermierul austriac a reuşit să agonisească o adevărată avere acolo. Produsele făcute în ferma austriacului i-au "dezgustat" însă pe fermierii români.

”Fermierul acesta aveam 130 de oi din rasă germană specializate pe producţia de lapte. În interiorul adăpostului era amplasată şi sala de muls. Putem să recunoaştem că standardul de viaţă al oilor era foarte ridicat, la fel şi standardul de viaţă al fermierului. Este greu de crezut că acest standard de viaţă ridicat era obţinut de pe urma celor 130 de oi, chiar dacă laptele obţinut era procesat şi transformat în produse de înaltă calitate, adresate consumatorilor cu venituri mari. Am degust şi aceste produse şi am rămas dezgustat de calitatea pe care o tot lăuda. Se pare că o parte din colegii noştri care au degustat produsele din fermele austriece au avut ceva probleme de sănătate, semn că aşa-zisele produse bio au şi altceva în ele”, a ţinut să precizeze fermierul Cristian Lungu.

Articolul integral poate fi citit aici