Fenomenul migraţiei din Republica Moldova: “Pierdem populaţia tânără, aptă de muncă şi bine pregătită”

Migraţia a devenit ciuma care consumă Moldova: 106 persoane migrează peste hotare zilnic, potrivit unui studiu realizat la solicitarea BBC.
(DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Goniţi de sărăcie şi de lipsa perspectivei de viitor, cetăţenii Republicii Moldova îşi lasă casele, satele şi bătrânii, care ar pleca şi ei dacă ar putea. Potrivit experţilor, odată cu descoperirea fraudei bancare, în Republica Moldova a început un al doilea val de migraţie, a populaţiei tinere, angajate, bine plătite, cu familii şi copii, relatează Simion Ciochină pentru Deutsch Welle Chişinău.

Satele au fost primele uitate de lume în această perioadă incertă şi dificilă. Aflat la aproximativ 100 de kilometri de Chişinău, satul Grozeşti din raionul Nisporeni, este, asemenea multor localităţi din Moldova, un exemplu care demonstrează efectele migraţiei. Drumuri de ţară, case bătrâneşti părăsite, iar cele mai noi sau în construcţie sunt încuiate, semn că locatarii sunt plecaţi peste hotare.

„Vecinii de aici sunt plecaţi în Italia. De la casa din depărtare sunt în Rusia, iar vecinii mei sunt duşi în Spania”, a relatat Valeriu Butnaru, un locuitor al satului în vârstă de 60 de ani.

Tot el mărturiseşte că „aşa sunt timpurile. Din cauză că nu au unde lucra şi din cauza salariilor mici, tinerii pleacă din Moldova(…) satul nostru era plin de viaţă înainte, acum sunt doar moşnegi, care îşi trăiesc viaţa de zi pe zi. Eu tot mă hrănesc cu ceea ce muncesc”.

Migraţia a devenit în timp ciuma care consumă Moldova. Dacă la sfârşitul anilor ’80, Republica Moldova avea o populaţie de aproximativ 4,5 milioane de oameni, în 2016, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică de la Chişinău, în ţară trăiesc puţin peste 3,5 milioane de persoane. Totodată, potrivit unui studiu realizat la comanda BBC, Republica Moldova este ţara cu cea mai mare rată de scădere a populaţiei din lume, iar zilnic 106 persoane pleacă în alte ţări mai dezvoltate. Totuşi, potrivit analiştilor moldoveni, actualmente este greu de spus care este populaţia reală a ţării, iar situaţia este şi mai dificilă din cauză că autorităţile ezită să facă publice datele recensământului efectuat în 2014, conform aceleiaşi surse.

Totuşi, acest nou val de migraţie este de o natură diferită afirmă Olga Găgăuz, şefa Centrului de Cercetări Demografice de la Chişinău. Actualmente, din ţară pleacă cetăţenii care au salarii destul de bune, dar care sunt nesatisfăcuţi de instabilitatea socio-economică.

„Republica Moldova deja a pierdut un potenţial demografic foarte mare. Peste 600.000 de cetăţeni s-au stabilit permanent peste hotare. Migraţia de muncă s-a transformat în migraţie definitivă…Din punct de vedere socio-economic, cel mai important efect este că noi pierdem populaţia tânără, aptă de muncă, bine pregătită, care va contribui la creşterea economiilor europene şi nu a noastră”, a declarat Găgăuz.

În acelaşi timp, chiar dacă tot mai mulţi moldoveni îşi doresc să migreze definitiv peste hotarele ţării, perspectivele acestora par a fi tot mai incerte. Luând în context criza migranţilor care a afectat întreaga Uniune Europeană, moldovenilor le este mult mai greu să îşi găsească un job stabil în Europa.

Concurenţă le fac cetăţenii veniţi din zonele afectate de război, atât pe piaţa muncii, cât şi în cazul cererilor de solicitare de azil politic. Astfel, potrivit datelor oficialităţilor din Berlin, în primul trimestru al anului 2016, 1347 de moldoveni au cerut azil în Germania, iar în 2015 – 2 498. Potrivit unor experţi germani, moldovenii nu au nici o şansă să obţină azil, pentru ca Republica Moldova este inclusă în lista ţărilor cu grad stabil de securitate.

Stela Ciobanu se află în Germania de şase luni deja, dar din cauza barierei lingvistice şi a concurenţei acerbe de pe piaţa muncii, integrarea este tot mai dificilă. “Îmi este greu deoarece nu cunosc germana, deşi vorbesc alte şase limbi străine. În Germania dacă nu ştii germana nu te poţi angaja. Acum fac cursuri de integrare, învăţ limba. Vreau să fac cursurile până la capăt, să-mi găsesc un job, să mă integrez, iar dacă voi vedea că nu mă voi integra, mă voi gândi”, a spus Stela.

Sociologul şi directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, Doru Petruţi, crede că viteza cu care se realizează reformele este sub aşteptările populaţiei. „Recâştigarea încrederii într-un sistem care poate funcţiona în interesul cetăţenilor este un lucru corect, iar ăsta este un proces de durată(…) Politicienii trebuie să muncească foarte mult ca Moldova să devină din nou atractivă pentru investitori şi pentru oameni. Odată ce începi o luptă reală contra corupţiei, încerci să nu mai faci paşi niciodată înapoi. Toţi aceşti paşi dacă se fac ireversibili, Republica Moldova îşi poate recâştiga credibilitatea, nu numai în faţa actorilor internaţionali, dar şi în faţa propriilor cetăţeni, o bună parte din care sunt plecaţi peste hotare”, a comentat analistul.

În lipsa unor politici sociale concrete şi alimentată de criza economică provocată de frauda bancară, situaţia cetăţenilor rămaşi acasă devine imprevizibilă, iar Republica Moldova seamănă cu o corabie de migranţi în derivă, conchide Simion Ciochină.