FBI începuse spionarea lui Trump în campania 2016 mai devreme decât a susţinut oficial

Peter Strzok depunând mărturie în faţa unei Comisii a Camerei Reprezentanţilor, iulie 2018
Peter Strzok depunând mărturie în faţa unei Comisii a Camerei Reprezentanţilor, iulie 2018 (Chip Somodevilla/Getty Images)

FBI a deschis anchete asupra candidatului Donald Trump mai devreme de 31 iulie 2016, data citată în variantele oficiale, potrivit mesajelor text (pdf) ale directorului adjunct al momentului respectiv, Peter Strzok, publicate recent.

Într-un mesaj text către avocatul FBI Lisa Page, cu care Strzok avea şi o relaţie, trimis pe 28 iulie 2016, Strzok a menţionat „investigaţiile noastre deschise [de contraspionaj n.r.] referitoare la conexiunile ruse ale lui Trump”. Data mesajului text este semnificativă, deoarece FBI a susţinut de la începutul scandalului privitor la spionarea lui Trump în campania din 2016 că a deschis ancheta pe 31 iulie.

În special în comunicaţiile electronice standard (pdf), care atestă deschiderea anchetei, Strzok a scris că spionajul a fost declanşat de informaţiile pe care biroul le-a primit la 29 iulie 2016. FBI nu a dezvăluit niciodată că l-a investigat pe Trump înainte de acea dată.

FBI nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii formulată de The Epoch Times.

Informaţiile primite de FBI se refereau la o conversaţie între George Papadopoulos, consilier al campaniei lui Trump, şi diplomatul australian Alexander Downer. Papadopoulos i-a spus lui Downer că ruşii aveau informaţii dăunătoare despre candidata Partidului Democrat la preşedinţia americană, Hillary Clinton.

Devin Nunes (R-California), membru în Comisia de Informaţii a Camerei, a declarat în repetate rânduri că FBI a spionat echipa de campanie a lui Trump cu câteva luni mai devreme de data oficială a deschiderii anchetei, 31 iulie 2016. Dar ani de zile în domeniul public au existat doar dovezi circumstanţiale care să susţină afirmaţia.

Crossfire Hurricane, numele de cod pentru cele patru anchete deschise de FBI asupra echipei de campanie a lui Trump, a evoluat şi a devenit, în cele din urmă, investigaţia specială efectuată de fostul director FBI Robert Mueller. După 22 de luni, Muller nu a găsit dovezi pentru a stabili că cineva din campania lui Trump a colaborat cu Rusia.

Dar Lisa Page şi Peter Strzok au jucat roluri cheie în anchetă, în timp ce trimiteau mesaje text despre ura lor deschisă faţă de Trump şi preferinţa pentru Clinton. Strzok i-a spus lui Page că „îl vom opri” pe Trump să devină preşedinte, a discutat despre o „poliţă de asigurare” pe care o avea în cazul în care Trump ar fi câştigat şi s-a întrebat despre „punerea sub acuzare” în perioada în care s-a alăturat echipei de consilieri speciali în primele luni ale preşedinţiei lui Trump.

Oficialii care au participat în ancheta Hurricane Crossfire au obţinut mandate de spionaj extrem de invazive în temeiul Legii de supraveghere a informaţiilor externe - asupra fostului consilier pentru politică externă al campaniei Trump, Carter Page. O revizuire a cererilor de mandate a dezvăluit „cel puţin 17 erori şi omisiuni semnificative” - un număr extraordinar în comparaţie cu un eşantion de cereri din alte cazuri.

Una dintre erori l-a vizat pe pe Kevin Clinesmith, avocat FBI care a trimis un e-mail pentru a ascunde faptul că Page lucra cu CIA. Clinesmith a pledat vinovat la începutul acestui an într-un proces în care era acuzat de fals în declaraţii. Procesul este încă pe rol.

„Preşedintelui [Trump] nu i s-a acordat NICIODATĂ o tranziţie paşnică, nici măcar o campanie paşnică din 2016!” a subliniat pe Twitter secretarul de presă al Casei Albe, Kayleigh McEnany, ca răspuns la ştirile privitoare la ilegalităţile comise de Strzok. „FBI-ul din epoca Obama îl urmărea de la început!”