Expertă: „Lucrurile sunt total diferite în Transnistria şi în Estul Ucrainei” (video)
alte articole
„În cazul R.Moldova se insistă foarte mult pe soluţionarea pachetelor sociale şi economice precum plăcuţe de înmatriculare, iar autorităţile de la Tiraspol refuză în orice moment să discute despre pachetul politic, adică statutul regiunii transnistrene în cadrul R.Moldova. Dacă ne uităm la conflictul din Ucraina, strategia adoptată de ruşi este proporţional inversă pentru că ei insistă pe pachetul politic, pe statutul regiunii Donbass şi al şi Luganskului, prioritatea politicului asupra militarului”, susţine preşedinta think-tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA).
La rândul ei, cercetătoarea la Institutul Diplomatic Român, Ileana Racheru, a subliniat că „există o diferenţă între filoruşii sau rusofonii din R.M şi din Transnistria pentru că dacă primii vor susţinerea statalităţii moldoveneşti şi reintegrarea Transnistriei, ceilalţi vor cu totul altceva”.
Vă invităm să citiţi cele mai importante declaraţii făcute de cele două experte în cadrul emisiunii speciale realizate de Epoch Times cu ocazia alegerilor din Transnistria.
Despre presiunile Germaniei asupra R.Moldova privind Transnistria
Angela Grămadă: Germania a deţinut preşedinţia OSCE în 2016, în contextul în care UE se confrunta cu destule probleme – Siria, migranţii, problemele economice din zona euro. Ea avea nevoie să livreze pe partea de politică externă un caz soluţionat bine pentru a vedea că există în continuare un motor care poate să împingă anumite afaceri europene.
Mai există şi relaţia specială dintre Germania şi Rusia, care nu poate fi neglijată în acest proces de soluţionare a conflictului transnistrean. Dacă mai adăugăm şi conflictul din Ucraina şi modul în care se încearcă să se pună presiune pe autorităţile ucrainene, avem un ansamblu de elemente care nu pot fi privite separat.
În cazul R.Moldova se insistă foarte mult pe soluţionarea pachetelor sociale şi economice, acei paşi mici, plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor din regiunea transnistreană, problema şcolilor româneşti, iar autorităţile de la Tiraspol refuză în orice moment să discute despre pachetul politic, adică statutul regiunii transnistrene în cadrul R.Moldova.
Dacă ne uităm la conflictul din Ucraina, strategia adoptată de ruşi este proporţional inversă pentru că ei insistă pe pachetul politic, pe statutul regiunii Donbass şi Lugansk, prioritatea politicului asupra militarului.
Lucrurile sunt total diferite în Transnistria şi în Estul Ucrainei. De mai multe ori s-a spus că dacă se soluţionează problema transnistreană va deveni precedent sau model de soluţionare a conflictelor în spaţiul ex-sovietic, dar problema transnistreană în R.Moldova nu este una de origine etnică ca în Nagorno-Karabah, Abhazia sau Osetia. Ea nu poate deveni un precedent nicicum.
Despre tema federalizării în campanie
Angela Grămadă: Presiunea a fost mare asupra Biroului de Reintegrare al R.Moldova, dar lucrurile s-au liniştit în momentul în care Germania a predat preşedinţia, iar R.M şi Transnistria au intrat în campanie prezidenţială, pentru că pe nimeni nu mai interesa soluţionarea conflictului în format 5+2. Toţi erau ocupaţi cu alte lucruri.
Ulterior s-a încercat atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol, folosirea federalizării în campanie. Dacă la Chişinău era văzută ca o soluţionare de către candidaţii pro-ruşi, la Tiraspol era folosită pe post de sperietoare de genul că niciodată nu vor ceda în relaţia cu Chişinăul ca să se discute despre statut, ci insistă asupra independenţei.
Faptul că Germania n-a reuşit să impună nimic R.Moldova într-un format care i-ar fi afectat interesele naţionale se datorează exclusiv Biroului pentru Reintegrare şi altor parteneri ai RM, nu neapărat autorităţilor de la Chişinău sau unor formaţiuni politice care au în continuare interese economice în regiunea transnistreană.
Despre consecinţele alegerilor din Transnistria asupra relaţiei cu Chişinăul:
Ileana Racheru: Nu vor fi schimbări majore pentru că este în interesul ambelor părţi să se păstreze status quo-ul. În cazul alegerilor prezidenţiale din RM s-a văzut clar că Tiraspolul l-a ajutat pe Igor Dodon să câştige alegerile, permiţându-le cetăţenilor moldoveni de pe teritoriul său să participe la vot.
De mai multe ori s-a spus că dacă se soluţionează problema transnistreană va deveni precedent sau model de soluţionare a conflictelor în spaţiul ex-sovietic, dar problema transnistreană în R.Moldova nu este una de origine etnică ca în Nagorno-Karabah, Abhazia sau Osetia. Ea nu poate deveni un precedent nicicum.
Nu cred că cei care vin la putere în Transnistria au interesul să strice relaţiile de afaceri pentru că au nevoie de ştampilele moldoveneşti ca să pătrundă pe piaţa moldoveană şi ca să iasă din regiune de facilităţile oferite de aeroportul de la Chişinău. Nu-şi doreşte nimeni să stea izolat în Transnistria sau să aibă probleme în afaceri.
În acelaşi timp alegerile din rmn nu sunt recunoscute de nimeni la nivel internaţional, nici măcar de Federaţia Rusă. Chiar dacă ar exista voinţă de reintegrare, ar fi foarte greu de reintegrat în Moldova populaţia din Transnistria, care este cu totul alta decât cea de la 1990, care nu are memoria unei coabitări şi care gândeşte cu totul altfel apropierea de anumite proiecte integraţioniste. Ei nu susţin integrarea cu R.Moldova, ci cu spaţiul rusesc.
Există o diferenţă între filoruşii sau rusofonii din R.M şi din Transnistria pentru că dacă primii vor susţinerea statalităţii moldoveneşti şi reintegrarea Transnistriei, ceilalţi vor cu totul altceva.
Afaceriştii de la Tiraspol nu ar fi interesaţi nici de o integrare totală cu Rusia pentru că-şi pierd coordonarea afacerilor.
Despre coridorul verde, propus de Anatol Şalaru, pentru retragerea trupelor ruseşti din Transnistria:
Angela Grămadă: Nu înţeleg de ce ar fi închis Ucraina robinetul financiar pentru regimul de la Tiraspol în 2014-2016, pentru afaceri care trec prin Odessa, şi acum ar deschide un coridor pentru ca să treacă trupe ruseşti pe teritoriul lor?
Trebuie să avem mult mai multe declaraţii din partea ucrainenilor pentru a putea evalua corect impactul.
Despre cum ar trebui să abordeze România relaţia cu R.Moldova în era Dodon
Angela Grămadă: Dodon se pregăteşte să rămână în funcţie pe termen lung, cel puţin două mandate. România ar trebui să fie mai prezentă cu mai multe proiecte economice, să fie mai clară ca şi discurs public faţă de intenţiile pe care le are în relaţia cu R.Moldova şi să folosească şi mai eficient platformele europene pe care le are la dispoziţie pentru a promova interesele R.Moldova.
România trebuie să condiţioneze fiecare ban pentru R.Moldova şi să încerce să dezvolte proiecte directe cu beneficiarii, nu neapărat cu autorităţile de acolo, astfel încât să poată arăta apoi rezultate concrete.
Ileana Racheru: Bucureştiul trebuie să susţină reformele reale în R.Moldova. Dacă acestea se fac, ea devine atractivă şi pentru populaţia Transnistriei, dar în situaţia în care corupţia este foarte mare, iar actele în justiţie sunt mai degrabă reglări de conturi, mă tem că partea dreaptă a Nistrului nu poate deveni un model pentru cea stângă.
Angela Grămadă: Furtul miliardului a fost folosit în campania electorală din Transnistria, iar guvernarea de la Chişinău a fost prezentată ca fiind susţinută de UE, ca şi cum consecinţele negative asupra nivelului de trai, corupţia şi furturile ar fi legate de apropierea de UE.