Alegerile din Transnistria şi jocul Rusiei (video)

”Situaţia economică s-a agravat iar liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc, a trebuit să ia anumite măsuri ca de exemplu creşterea tarifelor la gazul care este folosit de industria locală. Pe de altă parte, el a lichidat o parte din beneficiile economice pe care fostul preşedinte, Igor Smirnov, le acorda industriei locale din Transnistria”, a explicat cercetătoarea la Institutul Diplomatic Român, Ileana Racheru.

La rândul ei, Angela Grămadă, preşedintă a think-tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA), a subliniat că victoria lui Krasnoleski s-a datorat şi faptului că holding-ul Sheriff care-l susţine ”domină majoritatea ramurilor economice din regiune şi face afaceri cu Ucraina şi cu Rusia. O parte din afaceri le au chiar cu regiunea Crimeea. După anexarea Crimeei, ei au primit dreptul de a organiza anumite servicii bancare, inclusiv acolo, pentru că au legături la nivelul cel mai înalt în Federaţia Rusă”.

Vă invităm să citiţi cele mai importante declaraţii făcute de cele două experte în cadrul emisiunii speciale realizate de Epoch Times cu ocazia alegerilor din Transnistria.

***

Despre importanţa alegerilor şi explicaţia înfrângerii lui Şevciuk:

Ileana Racheru: În primul rând a contat situaţia economică din Transnistria. Pe fondul războiului din Ucraina, a sancţiunilor economice, a scăderii preţului la petrol, a devalorizării rublei, mărfurile transnistrene n-au mai fost cerute pe piaţa din Federaţia Rusă şi din Ucraina. În acelaşi timp au fost înăsprite controalele la graniţa nerecunoscută dintre regiunea separatistă şi teritoriul ucrainean. Rusia a început să taie din subsidiile financiare pe care le acorda Transnistriei, iar devalorizarea rublei a făcut ca acestea să nu mai aibă aceeaşi pondere.

De exemplu, în ceea ce-i priveşte pe pensionari, 100 de dolari veneau din Federaţia Rusă, şi aceştia nu mai primeau aceleaşi sume dacă erau convertiţi în ruble transnistrene. Situaţia economică s-a agravat iar liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuc, a trebuit să ia anumite măsuri ca de exemplu creşterea tarifelor la gazul care este folosit de industria locală. Pe de altă parte, el a lichidat o parte din beneficiile economice pe care fostul preşedinte, Igor Smirnov, le acorda industriei locale din Transnistria.

Şevciuc este în conflict şi cu holdingul Sheriff, care deţine cea mai mare parte a economiei transnistrene şi care a susţinut partidul Oblovenie şi pe candidatul acestuia, Vadim Krasnoselski.

Despre meciul Şeriff vs. Şeviciuk

Angela Grămadă: Trebuie să ţinem cont şi de evenimentele din exteriorul Transnistriei. M-aş uita şi pe relaţiile pe care Şevciuk le-a avut în ultimii doi ani cu cei de la Moscova şi vom vedea că situaţia a evoluat destul de mult în defavoarea lui. În ultimii doi ani, începând cu martie 2014, el a încercat să caute nişte resurse economice şi financiare prin cooperarea cu autorităţile de la Chişinău sau cu oameni de afaceri de la Chişinău sau din Ucraina.

Aceste încercări de a renegocia schemele de afaceri din regiunea Odessa nu prea au dat însă rezultate. Planul lui Şevciuk era să rămână la conducerea regiunii cât mai mult timp, ori asta depinde foarte mult de cum îşi construieşte Moscova relaţia cu leadership-ul din regiune, de cum poate să influenţeze Chişinăul sau Ucraina anumite procese politice care se întâmplă acolo.

România este partenerul comercial principal din UE al Transnistriei. Mai sunt şi alte state europene cu nume importante în politica internaţională, precum Germania, care au susţinut economia transnistreană. Nu trebuie uitat că a existat o deschidere a UE de a prelungi un acord preferenţial pentru produsele din regiune, care sunt înregistrate şi la Chişinău pentru a putea fi comercializate în statele membre ale UE. Ei nu beneficiază chiar de Acordul de Asociere al Transnistriei cu UE, ci de un acord semnat anterior de R.Moldova şi care a fost extins şi pentru regiunea transnistreană pentru a nu fi lăsată la voia sorţii sau la cheremul intereselor Rusiei. Sunt anumite produse care nu sunt taxate la exportul pe piaţa europeană.

Campania pentru prezidenţiale a fost un campionat de genul cine se integrează mai mult şi mai bine în spaţiul rusesc. Niciunul dintre candidaţi nu susţine soluţionarea conflictului din Transnistria prin reintegrarea în componenţa R.Moldova.

Favoritul Moscovei

Ileana Racheru: N-a fost un favorit pentru că oricine câştiga trebuia să joace cel puţin declarativ cartea pro-rusească deoarece alegătorii nu văd altceva decât prezenţa culturală şi economică în spaţiul rusesc. A existat şi un referendum în care 90% au votat pentru independenţa Transnistriei şi pentru integrarea în Federaţia Rusă. Campania pentru prezidenţiale a fost un campionat de genul cine se integrează mai mult şi mai bine în Rusia sau Uniunea Eurasiatică. Niciunul dintre candidaţi nu susţine soluţionarea conflictului din Transnistria prin reintegrarea în componenţa R.Moldova, nu susţine ideea referendumului şi a federalizării promovate de Igor Dodon. În plus, a existat în campania electorală un discurs populist, iar ambii candidaţi principali împărţeau beneficii.

Temele campaniei şi diferenţa dintre candidaţi

Ileana Racheru: Amândoi au avut un discurs populist legat de acordarea de beneficii sociale şi înfiinţarea de noi locuri de muncă. Pe de altă parte, Şevciuc a încercat să le explice oamenilor ce a făcut el din 2011 şi până în prezent. Diferenţa principală este că Krasnoselski a încercat să se orienteze şi pe dimensiunea de business, căutând să promită diverse beneficii, scutiri de taxe, pentru micii investitori. Şevciuc în schimb a mizat pe o retorică pro-familie şi pro-ortodoxie. Krasnoselski îşi cultivă o poziţie de forţă şi este aliatul Rusiei Unite (partidul lui Putin n.r), în timp ce Şevciuc vrea să aibă imaginea de tehnocrat bun la orice. Nu cred că Moscova are interesul să susţină un candidat anume din simplul motiv că oricine ar veni la putere nu poate fi independent de Rusia.

Angela Grămadă: Grupul Sheriff domină majoritatea ramurilor economice din regiune şi face afaceri şi cu Ucraina şi cu Rusia. O parte din afaceri le au chiar cu regiunea Crimeea. După anexarea Crimeei, ei au primit dreptul de a organiza anumite servicii bancare, inclusiv acolo, pentru că au legături la nivelul cel mai înalt în Federaţia Rusă. Şi Krasnoselski, şi Şevciuk, au încercat să folosească lideri politici ruşi sau oameni foarte cunoscuţi din Federaţia Rusă pentru a-şi face publicitate în perioada campaniei. Mesajele au fost destul de dure şi murdare în campania electorală.

Nimeni nu se aştepta ca Şevciuk să rămână în această funcţie. Era de aşteptat că următorul preşedinte va fi Krasnoselski. După anunţarea rezultatelor alegerilor pentru Sovietul Suprem în toamna anului 2015, Şeviuc avea interesul să livreze ceva pe plan intern. Se vedea clar că cei 3 ani ai săi de preşedinţie au fost neproductivi, nu au avut rezultate în plan intern, ceea ce nu s-a datorat doar faptului că subsidiile de la Moscova veneau cu întârziere şi erau mai mici, sau faptului că Rusia a suferit de pe urma sancţiunilor impuse. Se vedea că politica promovată de Şevciuk este ineficientă. Cheltuielile bugetare pentru administraţia prezidenţială şi anumite beneficii pentru leadership începeau să-şi facă prezenţa în spaţiul public, cetăţenii arătându-se nedumeriţi de aceste cheltuieli.

Un exemplu sugestiv este că în decembrie 2014 la Tiraspol a fost cumpărat un brad de 20.000 de euro, ceea ce a trezit nemulţumirea populaţiei. Au contat foarte mult şi tăierile salariilor bugetarilor cu 20%. Oficial banii trimişi de Rusia anual pentru Transnistria sunt destinaţi susţinerii financiare şi economice a cetăţenilor ruşi din regiune. Adaosul nu este foarte mare la pensii, dar în condiţiile în care preţurile au crescut, iar nivelul de trai nu s-a ridicat, ci dimpotrivă a scăzut, cei 15-20 dolari contau foarte mult.

Ileana Racheru: Nici Krasnoselski nu are cu ce să facă schimbări. Deocamdată nu a fost votat bugetul pe 2017, dar a trecut într-o primă lectură, cu un deficit de 35% care trebuie acoperiţi de undeva.

Urmăriţi dezbaterea integrală în varianta video de mai sus.