Expertă, întrebare pentru guvernul Cioloş: ”Ne mai interesează R.Moldova?”

”În urmă cu doi ani se inaugura conducta Iaşi-Ungheni cu mari speranţe: în sfârşit, Moldova urma să aibă acces la gaze româneşti ca alternativă la monopolul Gazprom. Bine, nu chiar imediat: conducta ar fi trebuit extinsă şi pe partea românească (două compresoare şi două secţiuni de conductă Oneşti-Gherăieşti-Iaşi) şi pe partea moldovenească (Ungheni-Chişinău). Se vorbea la vremea respectivă şi de urgentarea conectării România-Moldova pentru energie electrică, pentru ca Moldova să nu mai fie dependentă de centrala rusească de la Cuciurgan (Transnistria). Aceasta livrează energie electrică cu vreo 15% mai scumpă decât în România şi consumă gaze care nu sunt plătite, mărind datoria Moldovei către Gazprom (acum, 65% din PIB-ul ţării)”, arată specialista în politici energetice într-un articol pentru Contributors.

În opinia ei, indiferent cine ar fi la guvernare, pro- sau anti-europeni, Rusia are o pârghie foarte puternică de a influenţa deciziile politice în Moldova: cu 65% din PIBul Moldovei bani de încasat, ar putea executa în orice moment o parte a datoriei, preluând controlul asupra oricăror active. Ca urmare, găsirea unor alternative pe energie e cel mai important lucru pe care l-ar putea face România pentru Moldova.

Experta mai arătă că pe partea de gaze, investiţiile româneşti, de fapt, jumătate din suma necesară, au fost incluse pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru ca să fie atraşi bani europeni; iar în Moldova s-au finalizat studiile pentru conducta Ungheni-Chişinău şi există cât de cât un plan de finanţare a lucrărilor. Pe partea de energie electrică, tot în Moldova se lucrează acum la un studiu de fezabilitate pentru interconectarea cu România prin sud (Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău).

”Cel puţin până pe la mijlocul lui 2015, guvernul român a părut destul de interesat de interconectarea pe energie cu Moldova: s-a semnat un memorandum între guvernele celor două ţări, parafat la noi în august anul trecut prin HG 712/2015, prin care ambele guverne se angajau să grăbească mai multe proiecte de interconectare pe infrastructura de energie electrică şi de gaze. Mai mult, Transelectrica şi Transgaz au trimis scrisori de intenţie către autorităţile moldoveneşti, arătându-şi disponibilitatea să investească propriu-zis în interconectori inclusiv pe teritoriul Moldovei, în forme de parteneriat comercial cu companiile de transport de gaze şi energie electrica relevante din Moldova”, mai scrie Otilia Nuţu.

Ea observă că este ”neclar acum în ce măsură actualul guvern este interesat să finalizeze infrastructura prin care România să poată să livreze într-adevăr energie electrică şi gaze către Moldova. Cred că ar trebui transmis un semnal clar cu privire la intenţiile României: ce vrem să facem?”

Articolul integral poate fi citit aici.