Moldova, prizoniera Moscovei. Alimentarea cu gaze şi energie, afacere rusească (Video)

Moldova importă, în prezent, tot gazul pe care îl consumă, din Rusia. Cea mai mare parte din acest gaz se consumă, culmea, în Transnistria, în special pentru producţia de energie electrică. Moldova cumpără apoi această energie electrică de la o centrală transnistreană deţinută de o companie rusească, a explicat marţi Otilia Nuţu, expert în politici de energie şi infrastructură de transport la Expert Forum (EFOR)

Evident, energia electrică cumpărată de la transnistreni este scumpă, mai scumpă decât pe piaţa românească. Astfel, dacă pe piaţa engros din România, costul unui MWh este de 40-42 de euro în Moldova preţul este de 65 euro. Mai mult, deşi plătesc un preţ atât de mare, banii respectivi nu sunt folosiţi pentru plata gazului consumat pentru energie electrică, ci se duc într-o companiei off-shore ai cărei acţionari nu sunt cunoscuţi.

"Este foarte posibil că, fără să ştie, moldovenii să plătească, de fapt, pentru companii care sunt fie deţinute de autorităţile transnistrean, fie de ruşi în mod direct.", a declarat Nuţu.

Din toată această "afacere" păgubiţi ies, evident, moldovenii. Pe lângă faptul că au energie electrică scumpă, datoria cea mai mare pe care o are toată Moldova faţă de Gazprom este legată de consumul din Transnistria şi se ridică la aproximativ 65% din PIB-ul ţării, a explicat experta.

Soluţia

Potrivit expertei, soluţia pe termen lung este ca Moldova să nu mai depindă exclusiv de energia electrică produsă în centrala transnistreană, care este deţinută de Rusia şi căpuşată de firme offshore. De asemenea, trebuie create soluţii şi pentru aprovizionare directă cu gaze, alternativă la Gazprom.

Otilia Nuţu a reamintit că există deja unele proiecte în acest sens, însă tot ce s-a realizat până acum a fost o bucăţică de gazoduct (Iaşi-Ungheni). Deşi inaugurat cum mare fast în 2014 acest gazoduct nu are mare relevanţă, România livrând prin el cam 1% din consumul de gaze al Moldovei.

"Trebuie făcute investiţii şi pe partea românească şi pe partea moldovenească. Pe partea noastră sunt necesare 110 milioane de euro, dintre care anul trecut au fost alocate, prin fonduri europene, pe anii până în 2020 jumătate din această sumă. În ceea ce priveşte partea moldovenească, potrivit unui studiu de fezabilitate recent, costul este mult mai mare decât estimat iniţial, respectiv 92 de milioane de euro faţă de 70, iar Uniunea Europeană va da doar 10 milioane din această sumă.", a explicat experta.

Exporturile nu ar fi benefice doar pentru Moldova ci şi pentru România care de când nu mai pompează cantităţi uriaşe de gaze în afacerile lui Ion Niculae, actualmente la puşcărie, este foarte interesată de pieţe externe.

"Apare din ce în ce mai mult o presiune din partea Românie să exporte gaze şi energie electrică. Însă, evident, Gazprom nu va vrea să permită accesul în reţeaua lui proprie de gaze a gazului care vine din România aşadar autorităţile din Moldova vor trebui să construiască infrastructura necesară pentru a importa gaze şi energie de la români, infrastructură ce va trebui să permită accesul nediscriminatoriu al oricărui furnizor, potrivit regulilor UE.", a explicat Otilia Nuţu.

Şi pe partea de energie electrică există o serie de proiecte care, din punctul de vedere al României sunt foarte avantajoase căci s-ar putea vinde energia electrică produsă în Dobrogea. Însă toate proiecte costă bani iar Moldova este acum o ţară aproape falimentară.

UE trebuie să se implice. Inclusiv cu bani

Din punctul de vedere al specialistei, pentru ca infrastructura din Moldova, dacă se contruieşte , să aibă un impact real asupra consumatorilor din Moldova este să se aplice regulile europene. În acelaşi timp, există, evident, presiuni asupra actorilor din piaţă să nu se aplice aceste reguli europene pentru ca ei să nu aibă concurenţă din partea unor noi linii.

"Acesta este motivul pentru care şi UE ar trebui să sprijine foarte puternic reforme, precum depolitizarea reglementatorului în domeniul energiei, întărirea reglementatorului, o să apară tot felul de presiuni, prin corupţie, prin nepotism, prin presiuni din partea industriei reglementate - dar în acelaşi timp se pune problema să dea şi nişte bani pentru asta. Căci, în condiţiile în care acum avem şi deficit bugetar şi ditamai criza financiară este foarte greu să te aştepţi ca infrastructura să poată fi construită fără sprijin financiar din afară.", a explicat Otilia Nuţu.

Ce poate face România

Pentru ca România să convingă că într-adevăr este interesată de rezolvarea problemei de dependenţa energetică a Moldovei de Rusia trebuie să participe cu bani de investiţii, asigurându-se, bineînţeles, că banii daţi Moldovei merg în proiecte concrete de infrastructură şi sunt cheltuiţi cu îndeplinirea unor condiţii, consideră Otilia Nuţu.

Experta a reamintit că România a pus deoparte, cel puţin la nivel de discurs, de câţiva ani de zile, o sumă de 100 de milioane de euro care urma sa fie oferită tocmai pentru construcţia de infrastructură, proiecte de investiţii etc.

"100 de milioane nu înseamnă o sumă foarte mare, nu poţi construi din ei şosele, şi infrastructură de apă, şi canalizare şi gaze, dar pot fi alocaţi pentru realizarea a unu sau două proiecte mari, pe care să le poţi urmări cu adevărat şi se pot pune condiţii ca administrarea acelei infrastructuri să se facă în condiţii europene.

Cu alte cuvinte, dacă vrem să reducem dependenţa Moldovei de Rusia prin reguli europene, ne trebuie anticorupţie şi reguli administrative serioase, şi abia mai târziu ar trebui să ne preocupe partea de stabilitate a Guvernului. Trebuie să foloseşti pârghiile pe care le ai, respectiv banii, pentru a te asigura că se aplică nişte reguli aşa cum ar trebui ele aplicate", a concluzionat experta.