La ceas aniversar, Moldova se mai zbate între Est şi Vest

Republica Moldova şi-a declarat independenţa la 27 august 1991, în perioada dezmembrării Uniunii Sovietice, iar la 29 iulie 1994 a fost adoptată prima constituţie. Câştigarea independenţei a fost un dar din ceruri care, din păcate, nu a fost înţeles aşa cum trebuia să fie, a declarat analistul Igor Boţan într-un interviu acordat Europei Liberă, "iar consecinţele sunt cele pe care le avem astăzi şi care transpar din sondajele de opinie. Cetăţenii (…..) trebuie să înţeleagă că ceea ce numim suveranitate nu este altceva decât un statut juridic al unei comunităţi fie că este vorba despre popor, fie că despre naţiune, iar manifestarea acestei suveranităţi este independenţa în adoptarea deciziilor vizavi de guvernarea acestui popor şi referitor la relaţiile internaţionale. Deci, dacă înţelegem aceste noţiuni, putem să vorbim şi despre cum Republica Moldova îşi fructifică acest statut de suveranitate şi cum se manifestă această suveranitate.'

Continuându-şi-şi interviurile pe aceeaşi temă, Europa Liberă l-a intervievat şi pe Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman care susţine că nu trebuie uitat în urmă, la guvernările anterioare, dar că, “ poporul îşi merită guvernarea, (…) iar Parlamentul este oglinda societăţii: pe cine îi alegeţi, pe aceia îi aveţi”.

"Este cert că noi toţi nu prea suntem mulţumiţi de rezultatele pe care le avem."

Analizând situaţia actuală, Igor Corman spune că, etapele prin care a trecut ţara din 1991 au fost multe şi repezi, iar greutăţile cu care se confrunta Moldova fiind o ţară mică, fără resurse proprii şi dependenţi energetic, nu sunt puţine.

“De fapt, unica bogăţie pe care o avem noi aici este pământul şi oamenii” afirmă Corman.

În interviul acordat Europei Libere, în ajunul Zilei Independenţei, întrebat despre drumul ales de Moldova între Est şi Vest, Corman explică de ce poziţia geopolitică între Est şi Vest a Republicii Moldova, trebuie acceptată şi, chiar dacă Moldova a optat ferm pentru Uniunea Europeană, ea trebuie să „negocieze inteligent”.

Pe parcursul istoriei, ţara a fost supusă influenţelor şi din Vest, şi din Est iar în prezent, continuă să se confrunte cu astfel de dileme şi “vectorii externi” care influenţează situaţia din interiorul ţării. Auspiciile sub care se află această alegere nu sunt cele mai plăcute, dezbinarea politică în societate ducând la vederi diferite faţă de alegerea Est-Vest.

“Este părerea mea şi convingerea mea: noi ar trebui să ieşim din aceste tranşee ale trecutului. Trebuie să vedem ce se întâmplă şi în jurul nostru, trebuie să vedem care sunt evoluţiile (…)Până la urmă, fiecare trebuie să aleagă pentru dânsul calea de dezvoltare. Dacă mă refer nemijlocit la situaţia Moldovei, este o decizie a noastră pe care am luat-o. Noi considerăm că modelul de dezvoltare, în cadrul Uniunii Europene, cu toate problemele care există şi acolo, într-adevăr, este cel mai bun pe care noi îl vedem, este unul firesc pentru Moldova. Dar, (…) noi trebuie să fim foarte inteligenţi, trebuie să înţelegem interesele altora, ca să putem promova propriile interese (…)şi pentru felul cum eu explic şi văd aceste lucruri, chiar sunt criticat aici, pe interior(…). Eu am avut avantajul să fiu mulţi ani în diplomaţie şi sunt sigur că viziunea pe care o am este împărtăşită şi de partenerii noştri europeni” a declarat Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Legăturile vechi, cu ţări ca Federaţia Rusă, rămân valabile datorită existenţei unei pieţe foarte importante pentru desfacerea mărfurilor moldoveneşti, sursa gazelor natural, a locurilor de muncă în Federaţia Rusă sau Belarus. În condiţiile în care decizia de a alege Vestul creează animozităţi din partea Moscovei, trebuie găsite toate posibilităţile de păstrare şi de consolidare a relaţiilor cu Estul, o escaladare a animozităţilor şi transformarea în relaţii “duşmănoase" nefiind benefică pentru Moldova.

Este apreciat că, aşa cum ţările mari, nu îşi permit să ia decizii doar aşa cum văd ele lucrurile, Moldova, ca ţară mică şi mai ales fiind graniţa între Est şi Vest, nici Moldova nu-şi poate permite să facă altfel. Ilustrativ este luată relaţia Germaniei cu Federaţia Rusă.

Referindu-se la Pachetul III energetic, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova consideră că decizia de a prelungi perioadă de implementare până în 2020 a fost “o decizie foarte inteligentă fost luată aici, în Moldova, care a fost înţeleasă de europeni şi chiar sprijinită”. Cu Gazprom-ul, furnizorul gazului, trebuie avut un dialog foarte activ, iar negocieri pentru preţurile la gaz, trebuie purtate în continuare, chiar dacă decizia de integrare în Uniunea Europeană, este fermă.

Poporul îşi merită guvernarea, (…) iar Parlamentul este oglinda societăţii: pe cine îi alegeţi, pe aceia îi aveţi”.

Conflictul transnistrean, este privit ca o situaţie delicată iar soluţia este aşteptată după integrarea europeană. Referindu-se la legătura cu eurointegrarea fără Transnistria, acesta spunea că, “în această situaţie, eu nu văd altă soluţie decât să înregistrăm rezultate vizibile în acest proces de integrare europeană şi să devenim atractivi pentru cetăţenii din stânga Nistrului. “

O bază serioasă pentru discuţii pe acest subiect, o va avea Moldova, atunci când va putea să propună cetăţenilor din Transnistria o altfel de viaţă, mai bună decât cea existentă, în urma integrării în UE.

“Până atunci situaţia este aşa cum este, nu putem să utilizăm alte instrumente decât cele pe care le avem şi cu sprijinul Uniunii Europene, ca să construim aceste poduri de încredere, să venim cu cât mai multe proiecte, să ajutăm cetăţenii din stânga Nistrului.(…) Eu nu cred că se va găsi vreodată cineva care să spună că Moldova renunţă la Transnistria. Este parte a Republicii Moldova, conform dreptului internaţional, şi chiar dacă astăzi sau, cu părere de rău, poate mâine, noi nu vedem finalitatea acestui proces de reglementare, trebuie să mergem pe această cale şi, la momentul potrivit, să abordăm subiectul cu argumente noi”, mai spunea Igor Corman.

Spinosul subiect al corupţiei a fost şi el atacat în cadrul interviului, arătând că, acest fenomen, a existat anterior şi îşi menţine şi acum proporţiile îngrijorătoare.

Se întreprind acţiuni la nivel macro, în special legat de reforma justiţiei, reforma Procuraturii Generale, eficienţa CNA-ului. Tot în acest sens, a fost creată şi Comisia Naţională pentru Integritate, care trebuie să ţină în vizor, în primul rând, demnitarii de stat, acesta fiind punctual de start al reformei care trebuie să transmită un mesaj puternic societăţii.

Pentru dezbinarea dintre politicienii de la putere şi cei din opoziţie există o explicaţie de ordin psihologic, potrivit căreia, într-o ţară mică, politica se face mai greu: "Toată lumea se cunoaşte, scena politică este mai mică, nu încap toţi actorii politici în scenă".

O condiţie a aderării la UE, este că guvernarea să administreze altfel relaţia cu opoziţia şi interesul ţării să primeze. Guvernarea trebuie să fie mai deschisă, iar atunci când opoziţia are propuneri constructive şi fezabile, ele nu trebuie să fie respinse doar din cauza faptului că provin din partea opoziţiei. Cetăţenii Moldovei aşteaptă schimbarea de atitudine în politică şi, dacă va exista o astfel de cooperare, atunci sunt premise pentru găsirea soluţiilor ce vizează situaţia geopolitică a ţării.

”Nu întâmplător sute de mii de moldoveni au părăsit ţara (…) În lumea globalizării sunt astfel de procese, oamenii tot timpul caută un loc mai bun sub soare”, concluziona Corman.