Expert IDIS "Viitorul": Refugiaţii din Ucraina, care au fugit din calea războiului, au avut o influentă pozitivă asupra economiei moldoveneşti

Refugiaţi din Ucraina, trec hotarul în R. Moldova
Refugiaţi din Ucraina, trec hotarul în R. Moldova (gov.md)

Refugiaţii din Ucraina, care au fugit din calea războiului început de Rusia au avut o influenţă pozitivă asupra economiei Republicii Moldova, consideră expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă. Fiind cazaţi pe teritoriul ţării noastre, aceştia au consumat bunuri aducând bani în bugetul naţional. Totodată, au salvat ramura HoReCa, căzându-se în hotelurile, motelurile şi pensiunile turistice din ţară noastră.

Companiile din Ucraina au salvat căile ferate moldoveneşti, dar şi ramura transportului, transportând mărfuri din şi spre Ucraina. Studenţii ucraineni, care au venit într-un număr mai mare în anul de studiu 2022/2023, au salvat sistemul de învăţământ superior din Republica Moldova, a punctat expertul în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniţă”.

Ioniţă a mai menţionat că atunci când se vorbeşte despre războiul din Ucraina şi efectele acestuia asupra Republicii Moldova şi a economiei moldoveneşti nu trebuie să ne axăm doar pe faptul că există refugiaţi, deşi inflaţia pe care a avut-o statul anul trecut, parţial, este rezultatul războiului din Ucraina. Preţurile la resursele energetice, mişcările de pe piaţa valutară, când oamenii s-au avântat şi au procurat valută la începutul războiului, neştiind ce va urma, au fost la fel un efect al războiului.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, un prim aspect important al războiului din Ucraina este faptul că exporturile moldoveneşti în 2022 au explodat. Dacă în 2021 au totalizat 3,1 miliarde de dolari, atunci, în 2022 au crescut până la 4,3 miliarde de dolari.

„Noi exportăm în Ucraina şi, respectiv, mărfurile ucrainene le importăm şi exportăm în alte ţări. Din acest export de bunuri, circa 850 de milioane de dolari, bunuri exportate de către Republica Moldova, sunt generate de fluxurile de mărfuri din şi spre Ucraina”, a explicat expertul în politici economice.

Ioniţă a mai punctat că Republica Moldova, pe lângă exportul de mărfuri, care constituie 4,34 de miliarde de dolari, are şi export de servicii, estimat la circa 2,2 miliarde de dolari. Cele mai mari servicii pe care le exportă sunt cele de transport, care au crescut şi care pur şi simplu salvează ţară.

„În principiu, exportul de mărfuri şi cel de servicii care a crescut în Republica Moldova de la 4,8 la 6,5 miliarde de dolari, 2/3 din această creştere este generată de faptul că Republica Moldova a exportat şi importat mărfuri din şi spre Ucraina, care, în alte condiţii, nu le-am fi avut”, a marcat expertul IDIS „Viitorul”.

Analistul economic a ţinut să sublinieze faptul că agenţilor economici din Republica Moldova, în special a celor din domeniul transportului, războiul din Ucraina le-a adus venituri financiare. În 2018, volumul serviciilor de transport, de mărfuri şi de pasageri, a constituit 434 de milioane de dolari. Pandemia a prăbuşit sectorul la 250 de milioane de dolari în 2020, iar în 2022, estimativ, volumul serviciilor de transport, de mărfuri şi de pasageri, a ajuns la 480 de milioane de dolari. Dintre acestea, până la 150 de milioane de dolari au fost generate de deservirea, fie a pasagerilor, fie a mărfurilor, care au venit din Ucraina sau au plecat spre Ucraina.

Economistul susţine că războiul din Ucraina a readus la viaţă calea ferată moldovenească care, practic, era inactivă. Căile ferate, la începutul perioadei de independenţă, transportau 75% din toate mărfurile, în perioada sovietică se ajungea chiar până la 90%. Acum este mai puţin de 10%. Practic erau pe cale de dispariţie. În doi-trei ani, în loc de căi ferate puteam semăna porumb deja, însă în 2022, pe fundalul războiului din Ucraina, transportând din şi spre Ucraina mărfuri, brusc a crescut volumul de servicii transportate pe cale ferată.

„Au crescut volumele, dar şi preţurile au crescut. În felul acesta, în 2022, căile ferate pentru prima dată au făcut majorări substanţiale de salarii, achitând datoriile, au început să facă investiţii. În principiu, la căile ferate în 2022, volumul de servicii transport realizat, a fost cel mai mare din ultimii 14 ani”, a specificat economistul în analiza sa.

Veaceslav Ioniţă a remarcat că ucrainenii care trăiesc în Republica Moldova consumă bunuri şi servicii, fie din banii lor, fie din banii care îi primesc în calitate de ajutor, ceea ce generează venituri sub formă de TVA şi accize la bugetul de stat. Cinci mii dintre ucraineni muncesc deja aici. Aceştia plătesc asigurări sociale, medicale şi alte taxe şi impozite. Toate acestea aduc venituri statului.

Vorbind despre structurile de cazare, economistul a afirmat că recordul străinilor cazaţi în structurile moldoveneşti de primire turistică (hoteluri, moteluri, pensiuni) în 2019 a fost de 174 de mii, ucraineni fiind doar 22 de mii. În 2022, toate hotelurile, motelurile, care erau aproape falimentate din cauza pandemiei, şi-au revenit şi au cazat cei mai mulţi străini – 162 de mii de persoane, dintre care aproape 80 de mii erau din Ucraina.

„Războiul din Ucraina este o dramă. Republica Moldova a demonstrat o bunătate fără precedent. Efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldoveneşti au fost pozitive. Refugiaţii ucraineni au consumat şi au adus bani în bugetul naţional. Refugiaţii ucraineni au salvat ramura HoReCa. Companiile din Ucraina au salvat căile ferate moldoveneşti, ramura transportului, iar studenţii ucraineni, care au venit într-un număr mai mare, au salvat sistemul de învăţământ superior”, a conchis analistul economic.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe