Israelul cere anularea mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională pe numele lui Netanyahu

Israelul a cerut anularea mandatului internaţional de arestare emis pe numele premierului său Benjamin Netanyahu, transmite dpa, citând documente publice.

Curtea Penală Internaţională (CPI) ar trebui să retragă şi mandatul de arestare împotriva fostului ministru al Apărării Joav Galant, se arată în documentul prezentat de Israel la Haga, şi care a fost publicat pe site-ul său web.

În noiembrie, CPI a emis mandate de arestare pentru şeful guvernului israelian şi fostul ministru, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Fâşia Gaza începând cu 8 octombrie 2023.

Acest lucru a urmat atacului în masă comis cu o zi înainte de către bărbaţi înarmaţi ai grupării militante palestiniene Hamas şi ai aliaţilor săi în sudul Israelului, atac care a dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane.

Au fost emise mandate de arestare şi pentru lideri ai Hamas, dar acestea au fost anulate după ce moartea acestora a fost confirmată în urma unei acţiuni militare israeliene.

Israelul nu recunoaşte Curtea şi a depus un apel. Acum doreşte anularea mandatelor de arestare până când se va lua o decizie în legătură cu apelul.

Prima decizie privind apelul, respinsă

Apelul Israelului a fost respins în primă instanţă. În aprilie, judecătorii CPI au constatat o eroare de drept în apel şi au dispus o nouă hotărâre.

Totuşi, acest lucru nu a avut niciun efect asupra mandatelor de arestare. Nu este clar când vor decide din nou judecătorii în privinţa apelului.

Mandatul de arestare ar putea restricţiona libertatea de mişcare a lui Netanyahu. Curtea în sine nu are autoritatea de a-l aresta, însă statele semnatare ale tratatului sunt obligate să o facă dacă acesta intră pe teritoriul lor.

Recent, liderul israelian a vizitat Ungaria, stat membru al Curţii. Ungaria a refuzat să îl aresteze pe premierul Netanyahu şi şi-a anunţat retragerea din CPI.

Procurorul-şef al CPI, Karim Khan, investighează de mai multe luni presupuse crime de război din războiul din Gaza. Teritoriile palestiniene sunt state parte ale Curţii.

În 2021, CPI a stabilit deja că are jurisdicţie şi asupra teritoriilor ocupate de Israel din 1967.