Expert-Grup versus raportul KROLL: Miza bancherilor cu interese obscure erau rezervele BNM

Centrul Analitic Independent Expert-Grup constată că în anul 2014, sistemul bancar din R. Moldova a fost zguduit de o criză internă de cele mai mari proporţii din istoria ţării. Frauda bancară ce a rezultat în furtul de valoare echivalentă cu 12% din PIB, ar fi fost o consecinţă a carenţelor de guvernanţă corporativă din unele bănci, a disfuncţionalităţilor şi lipsei de coordonare din instituţiile statului, inclusiv cele responsabile de asigurarea stabilităţii financiare, precum şi a unor factori de decizie rău-intenţionaţi din instituţiile de stat şi bănci. Riscul asumat de bancherii ce reprezentau interese obscure era bine gândit, miza finală fiind rezervele Băncii Naţionale.

Potrivit studiului ”Investigaţia KROLL: între aşteptări şi realităţi” experţii notează că la aproape 3 ani de la demararea crizei, conform datelor prezentate pe pagina web a Ministerului Finanţelor din R. Moldova, ca urmare a lichidării activelor Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank a fost recuperată doar suma de 963 milioane lei. În acest context, autorităţile locale au contractat compania internaţională de investigaţie Kroll pentru a identifica fluxurile financiare şi ulterior pentru a asista la recuperarea banilor dispăruţi.

La 13 aprilie, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a recepţionat un raport intermediar despre progresul înregistrat de către compania Kroll în investigarea fraudei. Investigaţia a depistat săvârşirea unor infracţiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane USD.

Sumele depistate până în prezent au fost urmărite pe conturi din multiple jurisdicţii, în mare parte la alte bănci din R. Moldova, (185 milioane USD), Cipru (63 milioane USD), China şi Hong Kong (61 milioane USD) şi Elveţia (23 milioane USD). Aproximativ 200 milioane USD au fost transferaţi pe conturile mai multor bănci din Letonia, care au fost supuse în continuare unui mecanism complex de spălare a fondurilor. Conform informaţiilor prezentate către BNM, aproximativ 50 milioane USD din fondurile transferate în Moldova au fost utilizate pentru achiziţionarea unor active.

Potrivit experţilor, ţinând cont de complexitatea schemelor utilizate de către infractori în fraudele bancare, de cele mai multe ori recuperarea integrală a activelor în cazuri precum cel înregistrat în Moldova, este practic imposibilă. Specialiştii internaţionali susţin, în baza altor experienţe de fraude şi lichidare de bănci, că în majoritatea cazurilor, recuperarea a 50% din banii pierduţi de bănci este o realizare impresionantă.

Sentimentul pronunţat de injustiţie pe care l-au simţit cetăţenii R. Moldova privind modul în care a fost soluţionată criza bancară a servit drept bază pentru solicitări de abrogare a legii care transpune povara falimentului celor trei bănci pe umerii plătitorilor de impozit. În opinia Expert-Grup, însă singura soluţie care poate diminua presiunea asupra cetăţenilor în mod real include continuarea procesului de lichidare a activelor băncilor falimentate şi identificarea şi recuperarea fondurilor fraudate de către escroci. ”O anulare a legii privind convertirea garanţiei în datorie publică la momentul de faţă ar provoca probleme economice şi mai grave.”

Pe măsura avansării investigaţiei, succesul recuperărilor de fonduri va depinde în mod direct de capacitatea organelor de urmărire penală de a prezenta învinuirile în instanţă de judecată. Concluziile identificate în cadrul investigaţiei Kroll nu pot înlocui procesul penal, dar pot servi drept suport pentru probele acumulate şi rechizitoriu.

În vederea diminuării impactului asupra plătitorilor de impozite, experţii susţin că este important ca autorităţile de la Chişinău să întreprindă măsuri urgente precum: avansarea investigaţiilor deja începute în contextul fraudei bancare, şi demararea cât mai urgentă a noilor investigaţii asupra tuturor beneficiarilor creditelor fictive oferite de cele trei bănci. Crearea unui comitet independent de monitorizare pe o platformă neutră, care să fie format din reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare, organelor de urmărire penală dar şi ai comunităţii de experţi.

Modificarea de urgenţă a legii privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat, pentru a desemna destinaţia banilor recuperaţi din investigaţie. Investigarea modului în care au fost utilizaţi banii acordaţi de BNM băncilor fraudate şi determinarea rolului celorlalte bănci implicate.

În concluzie, experţii ţin să sublinieze, că o precondiţie care stă la baza recomandărilor enunţate, constă în intensificarea colaborării şi cooperării între diferite entităţi ale statului. Acest fapt va putea demonstra angajamentul ferm al autorităţilor de a diminua povara fiscală pusă pe cetăţeni, asigurând o comunicare eficientă pentru recuperarea activelor.

Notabil este faptul că BNM primind a patra notă informativă a companiei Kroll a informat că documentele obţinute demonstrează în mod clar implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din R. Moldova care au acţionat concertat şi care aveau legătură cu Ilan Şor („Grupul Şor").

”Cel puţin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Fondurile au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o reţea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia.”