Comentator: Democraţia din Moldova nu este bună pentru sistemul uninominal sau mixt
alte articole
După ce preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon a venit marţi, 18 aprilie, cu iniţiativa oficială de a propune sistemul de vot mixt care presupune că alegerea deputaţilor în Parlament se va face după formula 50 la 50, atât pe liste de partid, cât şi în circumscripţii teritoriale, comentatorul şi jurnalistul Igor Volniţchi consideră că era de aşteptat o asemenea mişcare, sau cel puţin putea fi anticipată din punct de vedere teoretic.
„Nu putem să trecem cu vederea şi faptul că preşedintele a reacţionat destul de prompt. Or, să nu uităm că în ultimele zile se vorbea neoficial destul de des că democraţii ar fi reuşit să încropească acea majoritate, că ar avea circa 60 de voturi necesare pentru modificarea sistemului electoral. Preşedintele Dodon probabil că a înţeles că dacă nu acţionează, atunci pierde totul. Probabil o fi încercând să scape măcar jumătate din şansele formaţiunii (PSRM) pe care a condus-o în ultimii ani la următoarele alegeri parlamentare. Repet, toate acestea sunt calcule teoretice. Totodată, nu putem trece cu vederea afirmaţiile precum că ar putea fi vorba cu acelaşi succes despre un joc al puterii şi preşedinţiei”, a declarat scriitorul Igor Volniţchi în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă
Până la urmă votul mixt, propus de şeful statului nu neapărat că ar putea conveni cuiva, a menţionat Volniţchi. Acesta a ţinut să precizeze că în prezent, în Moldova ar exista două tabere, prima fiind formată din cei care sunt avantajaţi de actualul sistem, „este vorba de opoziţia de centru-dreapta şi de unele partide de stânga (PSRM) sau de centru-stânga (Partidul Nostru)” şi a doua tabără formată din Partidul Democrat şi câteva partide mici care nu au nici o şansă să treacă în parlament în baza actualului sistem şi „evident că le convine mai mult sistemul uninominal.
„Sistemul mixt avantajează într-o oarecare măsură şi socialiştii şi PD, dar dezavantajează evident partidele de centru-dreapta cărora li se reduc din şansele de a asigura acea alternanţă la guvernare, despre care ele vorbesc, la următorul scrutin parlamentar. Însă, repet, acest sistem electoral mixt este o variantă care nu putem spune că ar satisface în deplină măsură toate aşteptările, speranţele oricărui partid politic sau tabere politice din Republica Moldova”, a adăugat jurnalistul.
Totodată, comentatorul consideră că Partidul Democrat va insista pe sistemul uninominal pe care l-a înregistrat deja în parlament sub formă de iniţiativă legislativă. Mai mult decât atât, PD ar fi chiar obligat să facă acest lucru din punct de vedere al tacticii şi al poziţionării politice, având în vedere investiţia masivă în campania mediatică privind sistemul uninominal, campania de colectare a semnăturilor; cifra la care s-ar fi ajuns ar depăşi 800 de mii de semnături ale cetăţenilor.
„Cum altfel ar explica ei acea campanie de consultări publice, acele dezbateri în parlament pe tema votului uninominal. PD nu poate pur şi simplu să renunţe la intenţia sa şi să accepte compromisuri fără a mai face măcar câteva tentative de a-şi promova punctul de vedere. În acest sens, un rol decisiv îl vor juca marile partide extraparlamentare, dar şi unele parlamentare, acele partide care au semnat acel consens politic naţional. Dacă partidele respective vor renunţa la intenţia lor de a organiza proteste, dacă vor face un pas înapoi în ceea ce ţine de frontul comun pe care l-au constituit la un moment dat, atunci evident că PD va fi încurajat să meargă mai departe cu sistemul uninominal. Dacă însă ele nu vor renunţa la intenţiile lor, şi vedem din primele reacţii că nu prea sunt dispuse să o facă, atunci PD cu toate investiţiile făcute în promovarea sistemului electoral uninominal va trebui să facă o jumătate de pas înapoi şi să spună că sistemul mixt chiar dacă nu este ceea ce şi-au dorit este totuşi un compromis rezonabil”, a comentat Volniţchi.
Multe state au renunţat la sistemul uninominal sau mixt, nu din motiv că nu ar fi bune, astfel de sisteme sunt bune „în democraţiile avansate, în cele cu tradiţii”. „Democraţia din Republica Moldova, dacă o putem numi democraţie, este una slab funcţională, foarte firavă, nu este o democraţie bună pentru astfel de experimente”, a conchis scriitorul.