Expert-Grup: Proiectul Legii privind tichetele de masă – mai multe întrebări decât răspunsuri

Centrul Analitic Independent „Expert Grup” constată că tichetele de masă nu reprezintă o soluţie universală pentru a asigura alimentarea angajaţilor din R. Moldova, iar mecanismul în sine are atât avantaje, cât şi carenţe. Astfel, prin tichete de masă poate fi asigurată alimentaţia calitativă pentru angajaţi şi, implicit, se îmbunătăţeşte nivelului sănătăţii populaţiei, iar firmele au câştiguri din creşterea productivităţii muncii. Unul dintre principalele dezavantaje se referă la faptul că sistemul ar putea să nu fie incluziv şi anumite categorii de angajaţi ar putea să nu beneficieze de tichete. Totodată, deşi se consideră că alocaţiile sub forma tichetelor de masă ar trebui să contribuie la reducerea inegalităţii sociale, unele studii arată că sistemul poate să inducă o mai mare inechitate.

La începutul lunii februarie 2017, preşedintele Parlamentului Andrian Candu a propus introducerea tichetelor de masă în Republica Moldova. Pentru popularizarea iniţiativei şi clarificarea aspectelor tehnice privind utilizarea tichetelor de masă au fost organizate mai multe discuţii publice cu reprezentanţii instituţiilor guvernamentale, a patronatelor şi sindicatelor. Totuşi, introducerea tichetelor de masă rămâne a fi un subiect deschis, care în prezent provoacă opinii contradictorii. O analiză sumară a proiectului „Legii tichetelor de masă” scoate în evidenţă componenta analitică slabă a actului normativ şi argumentarea nesolidă în favoarea introducerii tichetelor şi specificarea extrem de vagă a problemei ce urmează a fi rezolvată.

Cea mai gravă omisiune este că introducerea tichetelor de masă ar duce la soluţionarea problemelor identificate. Nota informativă nu oferă evidenţe privind avantajele şi limitările introducerii tichetelor de masă, or, în acest sens, există o bogată experienţă internaţională.

În practica internaţională, tichetele de masă sunt utilizate, în mod cert, pentru a soluţiona o problemă socială: asigurarea alimentării populaţiei. Astfel, scopul acestora este de a garanta puterea de cumpărare necesară pentru procurarea produselor alimentare . În cazul eşecurilor pieţii este mai uşor să abordezi o problemă certă, cum ar fi malnutriţia, decât să promovezi programe sociale ample orientate spre reducerea sărăciei .

Acest fapt determină statele să implementeze mecanisme prin care ar asigura nutriţia populaţiei: tichete de masă, alocaţii băneşti oferite angajaţilor pentru a-şi procura alimente, amenajarea cantinelor la locul de muncă etc. Într-adevăr, pe lângă asigurarea accesului la alimentaţie, sistemul tichetelor de masă, în cazul în care este bine pus la punct, poate genera efecte conexe pozitive, cum ar fi reducerea informalităţii sau favorizarea dezvoltării sectorului alimentaţiei publice. Astfel, deşi specificările prezentate în nota informativă sunt corecte, ele se referă la eventualele efecte secundare şi nu se axează pe problema de bază: alimentarea angajaţilor.

În opinia Expert-Grup, iniţiativa propusă nu oferă răspunsuri la întrebările: “Care este impactul implementării tichetelor de masă? Care sunt costurile pe care le va suporta statul la introducerea tichetelor de masă? Există opţiuni de politici alternative care ar îmbunătăţi alimentarea angajaţilor în afară de tichete de masă?”

Pentru a îmbunătăţi alimentaţia salariaţilor din Moldova experţii recomandă autorităţilor de la Chişinău să implementeze politici publice eficiente, bazate pe o abordare analitică solidă, să ofere un regim fiscal favorabil asociat cheltuielilor destinate procurării hranei, crearea condiţiilor ce ar diminua riscurile anti-concurenţiale şi să elimine contradicţia dintre asigurarea incluziunii şi diminuarea riscurilor fiscale.

Potrivit preşedintelui Parlamentului, sistemul tichetelor de masă „va fi un plus pentru economie”, fiindcă va spori consumul şi puterea de cumpărare a cetăţeanului, va mări plata TVA-ului şi va fi un instrument de luptă împotriva salariilor achitate în plic. Legea nu va fi obligatorie, iar cu tichetele angajaţii îşi vor putea cumpăra inclusiv produse alimentare de la magazin. Pentru un angajat, agentul economic ar trebui să aloce aproximativ 900 de lei pe lună sau câte 45 de lei pe zi.

Menţionăm că tichetele de masă reprezintă o alocaţie individuală de hrană pentru fiecare zi lucrătoare, ce este acordată adiţional la salariu şi la alte remuneraţii şi urmează fi utilizată exclusiv pentru procurarea produselor alimentare. Există practici diferite privind acoperirea costurilor aferente tichetelor de masă. Astfel, în mai multe state, precum: Belgia, Franţa sau Slovacia, atât angajatorii, cât şi angajaţii achită pentru tichete, în timp ce în România, costurile sunt suportate integral de firme. De obicei, angajatorii contribuie cu sume ce constituie 50-100% din valoarea tichetelor. În majoritatea statelor, tichetelor de masă le este asociat un regim fiscal favorabil.