EXCLUSIV Arad: Astra Vagoane Călători SA, o privatizare de succes
Privatizarea cu capital românesc în 2000 a societăţii comerciale Astra Vagoane Călători SA şi deciziile ulterioare ale conducerii unicului producător de vagoane pentru călători din ţară a transformat compania arădeană într-una de succes, care are comenzi inclusiv în 2009.
Societatea Astra Vagoane Arad SA a luat fiinţă în 1921, preluând bunurile fostei societăţi numite Fabrica de Vagoane şi Motoare "Johann Weitzer", înfiinţată la rândul ei în anul 1891, precum şi pe cele ale producătorului de automobile Marta.
Ulterior, cea mai mare uzină din Arad şi, în acelaşi timp, cel mai important producător de material rulant din ţară, a purtat mai multe nume, după Revoluţia din decembrie "89, ea revenind la vechea denumire.
În vederea privatizării şi pentru atragerea investitorilor străini, pe baza studiului de fezabilitate, a fost aprobată divizarea societăţii, înfăptuită la începutului lunii septembrie 1998.
Divizarea s-a făcut prin desprinderea din SC Astra Vagoane Arad SA, a patrimoniului aferent unei noi societăţi înfiinţate, sub numele de SC Astra Vagoane Călători SA, deţinătorii de acţiuni la vechea societate, de dinainte de divizare, primind acţiuni la cele două societăţi nou înfiinţate.
Divizia producătoare de vagoane marfă a rămas să funcţioneze sub denumirea de Astra Vagoane Arad SA, societatea fiind cumpărată în anul 1999 de către producătorul american de material rulant Trinity Industries Inc., care a fuzionat ulterior cu o altă companie americană sub denumirea de Trinity Rail Group, aceasta din urmă vânzând în anul 2006 acţiunile deţinute la firma arădeană, companiei International Railway System (IRS), controlată de omul de afaceri român Cristian Burci.
Procedurile de licitaţie pentru privatizarea nou-înfiinţatei societăţi, Astra Vagoane Călători, au fost reluate în luna martie 2000, privatizarea fiind realizată integral cu capital românesc în acelaşi an, firma arădeană făcând parte în prezent dintr-unul din cele mai mari holdinguri autohtone, alături de Astra Vest Bucureşti, IRV Călători, SIRV Titu, Marmura Service Bucureşti şi Tristar Bucureşti, grup condus de ing. Valer Blidar.
"La momentul privatizării societatea avea datorii de 1.200 de miliarde de lei, noul proprietar trebuind să achite datoria uriaşă pe care societatea a acumulat-o în zece ani. Odată cu privatizarea s-a modificat şi modul de gestionare al firmei, semnându-se noi şi noi contracte, cu termene de livrare începând cu anul 2008, cu o valoare de peste 286 de milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES ing. Valer Blidar.
Vagoanele produse la Întreprinderea de Vagoane Arad (IVA) înainte de Revoluţie aveau un nivel tehnic corespunzător vremurilor respective. Pentru CFR se produceau vagoane relativ simple din punct de vedere al echipamentelor, boghiurile care echipau pe atunci, vagoanele produse permiţând o viteză de circulaţie de maximum 120 de kilometri pe oră. De asemenea, se produceau şi vagoane ceva mai complexe, conform pretenţiilor beneficiarilor, vagoane ce au rulat şi rulează pe căile ferate din Grecia, Sri Lanka, India, Brazilia, Peru, Egipt, Irak, Iran, Rusia (vagoane de poştă şi automotoare), Argentina, Germania, Indonezia, Bangladesh ş.a.m.d.
De menţionat, însă, că tot la Arad au fost fabricate cele 252 rame de metrou care au circulat şi mai circulă încă în Bucureşti, precum şi vagoanele trenului prezidenţial al lui Nicolae Ceauşescu, realizări de un înalt nivel tehnic pentru acei ani.
După 1990 însă, pentru a putea face faţă competiţiei, firma arădeană a ajuns să producă pentru export vagoane de călători fabricate conform fişelor UIC sau specificaţiilor clientului, un pas pozitiv în evoluţia firmei fiind colaborarea cu firma De Dietrich, privind realizarea vagonului AVA 200, un vagon compartimentat, proiectat şi construit pentru o deplasare de 200 de kilometri pe oră, vagon climatizat, cu echipamente de calitate privind boghiul, sistemul de frânare, sistemele de închidere - deschidere ale uşilor, sistemele de sonorizare, panouri şi cutii electrice, scaune, ferestre.
"Prevăzând creşterea prezenţei pe pieţele externe ca şi direcţie de dezvoltare prioritară, datorită avantajelor competitive conferite de calitatea ridicată a produselor noastre realizate la standarde europene şi internaţionale, dar la un preţ mai mic decât cel al firmelor de profil din Europa de Vest, o gamă largă a produselor Astra a reuşit să se califice în competiţia cu firme renumite de profil. Un succes în acest sens este şi fabricarea sub licenţă Siemens, a automotoarelor Desiro, cunoscute sub numele de "Săgeata Albastră", a precizat preşedintele grupului de firme.
Calitatea produselor oferite de Astra Vagoane Călători a făcut ca acestea să fie căutate de către diverse companii din întreaga Europă, în prezent fiind livrate componente de locomotivă către Alstom Franţa: uşi acces pentru vagoanele de călători sunt destinate BDZ Bulgaria; traverse automotoare Desiro au fost produse pentru Siemens Austria; vagoane de călători tip cuşetă cl I Z1 au fost exportate în Iran, iar o serie de vagoane normale au avut ca destinaţie Egiptul.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că CFR Călători a atribuit firmei arădene, singurul ofertant de altfel, un contract de 7,2 milioane lei pentru reparaţia, la începutul acestui an, a două automotoare "Săgeata Albastră", implicate în accidente în anul 2007, durata contractului finanţat din surse proprii de compania de transport fiind de 30 de zile.
"Tradiţia şi competenţa companiei noastre în domeniul materialului rulant ne-au permis, de asemenea, exportul de servicii şi soluţii constând în design, activităţi de mentenanţă, transfer de know-how, soluţii specifice şi asistenţa tehnică necesară implementării acestora", a mai adăugat preşedintele grupului de firme.
Acesta a ţinut să evidenţieze faptul că la realizările firmei arădene au contribuit şi cei aproape 60 de ingineri şi cercetători ştiinţifici care lucrează în cadrul Centrului propriu de cercetare şi proiectare, care funcţionează în incinta fostei Uzine de struguri ARIS, la ora actuală singurul centru de profil din ţară, una dintre temele de cercetare aflate în lucru fiind realizarea unui sistem de suspensie pe pernă de aer în boghiul de 200 kilometri pe oră.
Pe termen scurt şi mediu, Astra Vagoane Călători îşi propune să continue acelaşi trend ascendent, mai ales că producţia pentru acest an este acoperită cu comenzi. Pentru acest an a fost prevăzută o cifră de afaceri cu 220 de milioane lei (58,2 milioane de euro), cu 10% mai mult decât în 2008, cu toate că iniţial era prevăzută o creştere de 25%. În privinţa profitului net însă, compania ar putea înregistra în acest an, o scădere de 15-20% faţă de anul trecut, din cauza creşterii costurilor.
"Spre exemplu, s-au livrat 100 de vagoane în Iran şi mai avem de livrat alte 200. Cu SNCFR avem un contract cadru pentru 200 de vagoane, din care am livrat cinci, noi fiind pregătiţi pentru anul acesta să livrăm circa 60 de vagoane noi, echipate cu boghiuri care pot circula cu o viteză de 200 de kilometri pe oră, însă nu ştim câte va reuşi să bugeteze compania românească de stat. Sigur că problemele pot apărea şi la noi, dacă beneficiarii vor avea dificultăţi de finanţare, dar sperăm că nu vor avea toţi în acelaşi timp. În cadrul societăţii lucrează peste 1.300 de salariaţi dar, în ciuda crizei economice pe care am început să o resimţim, nu ne-am propus să facem disponibilizări în acest an", a mai precizat preşedintele grupului de firme.
"Întrucât din cele circa 2.000 de tramvaie care circulă în România în prezent, doar trei sunt mai noi de 20 de ani, pentru acest an ne-am propus, de asemenea, realizarea unui prototip de vagon de tramvai, după un proiect propriu, Astra Vagoane Călători fiind la această dată singura fabrică specializată pe producţia de material rulant din România, care poate realiza şi confortul aferent unui vehicul urban pe şine. Pe de altă parte, ne aflăm în tratative cu două companii multinaţionale, în vederea realizării unei colaborări pe termen lung, în vederea fabricării în comun de vagoane de tramvai", a mai spus ing. Valer Blidar.
