De la rânjetul sfidător al lui Putin la delirul lui Dughin. Profesor la Oxford explică cum trebuie "citit" scorul AUR în sondaje

Corneliu Bjola, profesor de diplomaţie digitală la Universitatea Oxford, a explicat, într-un interviu pentru Epoch Times, că ascensiunea AUR în sondaje reflectă o ruptură profundă în societatea românească, alimentată de crize multiple interne, dar şi de o influenţă externă periculoasă.

Expertul a atras atenţia că România a fost la un pas de a capitula, fără luptă, în faţa Rusiei şi de a cădea în plasa unui proiect autoritar cu accente revanşarde, alimentat de dezinformare şi reţele de influenţă ruseşti.

"Am evitat în ultimul moment o catastrofă şi o ruşine naţională", a subliniat Corneliu Bjola, adăugând că revenirea la un minim consens social necesită măsuri ferme şi urgente.

Redăm mai jos interviul acordat de Corneliu Bjola

Reporter: Cum interpretaţi cifrele din ultimul sondaj INSCOP, care arată AUR pe primul loc în preferinţele românilor? Care credeţi că sunt cauzele care au generat acest rezultat?

Corneliu Bjola: Da, cifrele din ultimul sondaj INSCOP sunt într-adevăr îngrijorătoare, dar ele trebuie analizate în contextul perturbărilor profunde prin care a trecut România în ultimele luni. Dincolo de anularea controversată a alegerilor şi de climatul general de nesiguranţă generat de extremişti, ceea ce s-a întâmplat este fără precedent. Este pentru prima dată după 1990 când confruntarea politică nu se mai poartă pe teme punctuale – taxe, infrastructură, corupţie – ci pe modul în care românii îşi definesc ţara: o Românie europeană, democratică, integrată în Occident, sau o Românie izolaţionistă, revanşardă, repoziţionată în sfera de influenţă a Rusiei.

Am asistat la o ruptură între două viziuni ireconciliabile: pe de o parte, România ca parte a proiectului european, aşa cum credeam că s-a trasat drumul în 1989; pe de altă parte, o Românie izolaţionistă, anti-occidentală, repoziţionată – prin vot – în sfera de influenţă a Rusiei, exact după planurile lui Putin. Nu întâmplător am văzut reacţii triumfaliste la Moscova – de la rânjetul sfidător al lui Putin pe 4 decembrie până la declaraţiile delirante ale lui Dughin, care anticipa o Românie "a Rusiei". Aceasta a fost miza reală a acestor alegeri – şi în acest context trebuie citit şi scorul AUR.

Reporter: Credeţi că va continua această radicalizare? Există riscul ca extremismul să crească?

Corneliu Bjola: Emoţiile nu se vor reaşeza uşor. Polarizarea e profundă. Dar trebuie să privim atent şi structura celor 40% care susţin direcţia anti-sistem. Vorbim, de fapt, de 3–4 grupuri distincte:

1. Nucleul dur pro-Georgescu – un segment hiper-radicalizat, hrănit cu fantezii legionar-ceauşiste, mult influenţat şi legitimat de reţele asociate cu BOR, care respinge UE, NATO şi vrea o alianţă cu Rusia.

2. Gruparea AUR–Simion – care a încercat să mimeze un soi de suveranism european, dar recent s-a repoziţionat clar spre modelul MAGA, căutând legitimitate prin legături externe.

3. Segmentul dezamăgiţilor de întreaga clasă politică, destul de mare – oameni cu care se poate discuta, care au nevoie de reprezentare şi de încredere.

4. Segmentul cinic, interesat de „Marele Jaf” – indivizi şi grupuri care sperau să beneficieze personal din promisiunile lui Georgescu/Simion de naţionalizări şi exproprieri. Aceasta e o naraţiune reactivată din anii ’90.

După retragerea lui Georgescu, Simion încearcă să coaguleze aceste grupuri în jurul său, dar e tot mai evident că discursul lui a devenit incoerent şi periculos. A renunţat la orice tentativă de moderaţie, promovează un discurs violent, de ură, vede „criminali” peste tot. A intrat într-o spirală a radicalizării care riscă să îl distrugă.

Simion pare deja destabilizat psihic, iar Georgescu a jucat un rol negativ în această transformare. Simion, înainte de Georgescu, era un actor populist, dar cu o anumită coerenţă – juca rolul liderului naţionalist suveranist, cu accente conservatoare şi o tentativă de ancorare în modelul Meloni/Le Pen. După realinierea cu Georgescu, ceva s-a rupt. Georgescu l-a tratat ca pe un servitor, ca pe un instrument, după care l-a abandonat. S-a folosit de el, l-a umilit şi, în final, l-a lăsat de izbelişte. Această subordonare umilitoare, resentimentară, l-a destabilizat profund pe Simion.

Privindu-l astăzi, Simion e o umbră a ceea ce era: un discurs tot mai incoerent, agresiv, obsesiv. Se vede clar deteriorarea psihică – nu poţi propaga ură ani de zile fără să te erodezi intern. Comportamentul lui public – stilul de viaţă haotic, stă numai în străinătate, rupt de familie, atacurile violente la adresa tuturor celor care îl contrazic – indică o pierdere a busolei. E clar că nu e bine. Cei din jurul lui, din partid, dar şi simpatizanţii care îl susţin pe reţelele sociale, ar trebui să-l îndemne să se retragă, să se oprească, dacă nu vor să-l aibă pe conştiinţă.

Reporter: Într-un interviu anterior vorbeaţi despre oameni care nu acceptă rezultatul alegerilor, care nu-l recunosc pe preşedintele Nicuşor Dan. În paralel, fake news-urile s-au înmulţit, sunt mai agresive, violente. Ce e de făcut? Ce scenarii vedeţi?

Corneliu Bjola: Şi totuşi, dincolo de persoane, problema e sistemică. România a fost la un pas să cedeze, fără luptă, Rusiei. Am evitat în ultimul moment o catastrofă şi o ruşine naţională. Dar pentru ca această ameninţare să nu revină, trebuie acţionat ferm, pe mai multe direcţii:

Reforma profundă a statului, în special a justiţiei, care e coloana vertebrală a oricărei democraţii funcţionale.

Eliminarea banilor murdari din spaţiul public, în special a celor care visau să profite de „marele jaf naţional” orchestrat de Georgescu şi Simion.

Interzicerea oricărei forme de simpatie faţă de ideologii legionare sau ceauşiste – e nevoie de toleranţă zero faţă de glorificarea unor regimuri criminale. Reţelele paramilitare dezvoltate de Potra, Sechila şi toate cuiburile legionare trebuie neapărat destructurate, fără ezitare.

Distrugerea infrastructurii de influenţă a Kremlinului în România – reţele, canale media, grupuri de dezinformare susţinute de Moscova, care au amplificat vulnerabilităţile noastre interne.

Reporter: Revenirea la un minim consens social mai e posibilă în acest context?

Corneliu Bjola: Revenirea la un minim consens social nu se va face doar prin sancţiuni şi interdicţii. Repet: România a fost la un pas de capitulare tăcută în faţa unui proiect autoritar şi revanşard. Am evitat prăpastia în ultimul moment. Dar timpul nu e de partea reformiştilor.

E nevoie de o nouă generaţie de lideri – oameni tineri, credibili, care să reconstruiască încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Trebuie acţionat în ritm alert, în fugă, nu la pas, făcându-ne selfie mulţumiţi că am trecut acest hop. Am câştigat o bătălie, dar nu războiul. Sunt însă convins că vom câştiga şi războiul, la final. România nu este nici pe departe atât de slabă şi lipsită de voinţă cum cred Putin şi fasciştii lui.