Euroscepticismul şi viitorul identităţii europene

”Euroscepticismul este de multe ori lipsă de cunoaştere, la fel ca şi euroentuziasmul exagerat. Chiar şi din criză, Uniunea Europeană a tras beneficii: avem acum 1.200 de diplomaţi şi ambasade ale UE, o politică externă comună şi ne îndreptăm către o politică de apărare comună”, a spus profesorul Gheorghe Iordan Bărbulescu, decanul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, în cadrul conferinţei ”Viitorul identităţii europene”, organizată în cadrul Săptămânii cetăţeniei europene la SNSPA.

Rectorul SNSPA, Alina Bârgăoanu a vorbit despre euroscepticism în contextul unor multiple crize în spaţiul european: criza datoriilor suverane, criza zonei euro, criza financiară, bancară, criza periferiei zonei euro. În opinia ei, filosoful german Jürgen Habermas a găsit cea mai bună denumire, susţinând că este vorba despre o criză a Uniunii Europene.

Referitor la soluţiile pentru criză, Bârgăoanu a subliniat ideea mult vehiculată de mai multă Europa (more Europe) şi transformarea UE într-o federaţie. ”Se pune întrebarea despre ce fel de federaţie vorbim? Statele Unite ale Europei, deci un superstat european sau Europa cetăţenilor? Cred că modelul care va prevala va fi acela care va câştiga încrederea cetăţenilor”, a explicat rectorul SNSPA.

În privinţa euroscepticilor, Bârgăoanu a făcut distincţie între EU skepticism (cei care resping ideea de integrare ca atare) şi cei care se opun modului cum funcţionează UE în prezent. ”În timpul crizei, acest al doilea tip de euroscepticism a început să-l alimenteze pe primul. Avem de-a face cu o eroziune a încrederii în UE. În Europa există o tentaţie de întoarcere la naţional şi se pune în discuţie ireversibilitatea integrării în UE”, a concluzionat ea.

La rândul său, profesorul Iordan Bărbulescu s-a declarat a fi eurorealist şi a explicat că UE s-a dezvoltat mai bine tocmai în momentele de criză, nu în cele de linişte. „UE s-a născut din cea mai mare criză europeană posibilă, al Doilea Război Mondial şi e deci rezultatul unei crize”, a explicat Bărbulescu. În opinia sa, este important că UE are acum baza juridică pentru o politică externă comună şi se îndreaptă şi către o politică de apărare comună. El a arătat că prin înfiinţarea Serviciului de Acţiune Externă, UE are deja practic un Minister de Externe, iar Catherine Ashton, deşi este denumită Înalt Reprezentant, este în fapt Ministrul de Externe European, deşi mulţi, printre care şi britanicii, nu vor să recunoască asta. În plus, în opinia sa, UE este deja „ca un fel de stat federal cu două camere – una a popoarelor (Parlamentul European) şi una a statelor (Consiliul), mai rămâne doar să se recunoască acest statut al PE”.

Referitor la criză, Bărbulescu consideră că UE va ieşi reformată şi întărită din aceasta. „Uniunii i s-au pus în cârcă vini pe care nu le are, de exemplu pentru Grecia. Uniunea înseamnă mai mult decât bani, înseamnă credibilitate pentru că înseamnă că apariţii celei mai importante organizaţii internaţionale cu comportament de stat federal”, a concluzionat profesorul.