Efectele pozitive ale ruperii USL

Dezmembrarea supermajoritaţii USL de 70% este benefică pentru ca această construcţie monstruoasă era prea puternică şi ameninţa să devină o structură tot mai apropiată de Partidul stat. În plus, Ponta nu va mai avea cui să paseze responsabilitatea.

USL a fost o construcţie a urii care a avut doar un singur scop şi program – eliminarea duşmanului Traian Băsescu. Alianţa electorală a reuşit să speculeze nemulţumirile populare faţă de guvernul PDL, faţă de măsurile dure de austeritate luate de acesta şi girate de preşedinte, şi să obţină o majoritate covârşitoare. Aceasta a devenit un adevărat pericol pentru statul de drept şi democraţie, Parlamentul devenind o maşinărie de vot disciplinată a guvernului care a încercat să impună plasarea parlamentarilor deasupra legii şi multe alte măsuri ilegale.

Ce n-au înţeles Ponta şi Antonescu, PNL şi PSD, a fost că votul covârşitor al românilor nu a fost pentru ei, ci împotriva lui Traian Băsescu şi a PDL. Odată ajunsă la putere, USL a făcut exact ce condamnase în campanie la adversari.

Ponta s-a lăudat cu cel mai cinstit guvern şi a condus două garnituri de cabinete, pline de miniştri penali. Mai mulţi miniştri au trebuit să-şi dea demisia. USL n-a făcut decât să dovedească prin numiri precum Relu Fenechiu şi mulţi alţii că-i ţine în braţe pe corupţi şi pe penali.

Mai grav, guvernele Ponta I şi II au demonstrat în aceşti ani că n-au avut niciun program economic, nicio soluţie pentru România. Singurul lor program executat cu conştiinciozitate şi sistematic a fost atacarea şi subminarea justiţiei şi a instituţiilor anticorupţie care funcţionau bine – DNA şi ANI -, încercarea de a prelua controlul asupra tuturor instituţiilor statului şi anihilarea duşmanului comun Traian Băsescu. În rest, guvernele Ponta au folosit măsuri populiste şi fără fundament economic, precum ElectoRata pentru a păcăli alegătorii şi a le distrage atenţia de la scăderea investiţiilor străine, creşterea datoriei şi faptul mai palpabil că traiul românilor nu s-a îmbunătăţit deloc. ”Avem o creştere economică care nu e nici durabilă şi nici sănătoasă. Explicaţia ei e una simplă: consumul nu a crescut, investiţiile private au scăzut, exportul net e în continuare negativ (importăm mai mult decât exportăm, chiar dacă deficitul s-a redus semnificativ), deci singurul motor de ”creştere” în 2013 a fost statul care şi-a sporit consumul guvernamental cu aproape 6% pe datorie (datoria publică totală a crescut cam cu 9%)”, îmi explica într-un interviu economistul Cristian Păun.

Una dintre cele mai făţişe încălcări de promisiuni electorale din partea USL a fost unda verde dată exploatării gazelor de şist, cu consecinţe grave pentru viaţa localnicilor din zonele respective. Situaţia a degenerat, guvernul Ponta fiind forţat să pună jandarmii să bată oamenii care-şi apărau drepturile legitime la proprietate, la viaţă.

Din toate aceste puncte de vedere, USL a eşuat. Nici măcar scopul principal – anihilarea lui Traian Băsescu n-a fost îndeplinit. DNA şi ANI funcţionează în continuare, iar penalii din toate partidele sunt tot mai nervoşi.

Liantul în USL s-a rupt treptat. Adversarul comun va pleca oricum de la Cotroceni, iar lupta pentru succesiunea lui i-a dezbinat pe cei doi aliaţi. Diferendul care a dus la ruperea alianţei n-a avut la bază divergenţe de principii, de idei asupra direcţiei în care trebuie să meargă România, ci o bătălie aprigă pentru ciolan. Victor Ponta i-a forţat pe liberali să plece din guvern, pentru că deja avea o nouă majoritate. Iar PSD nu a mai vrut să împartă puterea, agăţându-se de Ministerul de Interne, pentru că acesta organizează şi dacă e nevoie fraudează alegerile, la fel cum vrea şi postul de preşedinte pentru un candidat propriu, Isărescu sau Ponta însuşi. De partea cealaltă, Antonescu s-a agăţat de putere până a înţeles că riscă să devină o anexă ridicolă a unei noi majorităţi şi abia atunci a anunţat retragerea PNL de la guvernare.

Despărţirea celor doi parteneri cu acuze şi lacrimi ca într-o telenovelă proastă arată caracterul USL – o alianţă conjuncturală pentru ciolan, fără soluţii şi fără interes pentru interesul naţional.

Puroiul USL s-a spart, iar apele s-au despărţit, ceea ce este un lucru bun. Adversarul interesului naţional şi responsabilii pentru eventuale măsuri ilegale sunt acum mai uşor de stabilit şi demascat.

Ruperea acesteia are însă consecinţe pozitive. Prima şi cea mai importantă este că s-a mai redus din dezechilibrul uriaş dintre forţa puterii şi opoziţiei, care era nociv având în vedere că USL devenise un monolit, o maşinărie de vot teribilă, iar opoziţia neputincioasă şi decorativă. E adevărat că noua majoritate formată din traseişti şi racolaţi PSD UDMR nu dă motive de optimism, dar măcar nu are aceeaşi pondere parlamentară. Ea nu mai este scutită nici de emoţia unor moţiuni de cenzură ale opoziţiei.

Un alt efect benefic, este că premierul Victor Ponta nu va mai putea să scape de răspundere, pasând pisica în curtea PNL. Până acum pasa răspunderea găsirii unei soluţii la probleme precum Roşia Montană Parlamentului, sarcina de a face o nouă lege cu dedicaţie pentru RMGC ministrului liberal al Economiei, la acea vreme Andrei Gerea şi se ascundea în spatele răspunderii difuze a USL. Acum PSD va trebui să-şi asume proiectele legislative nocive, inclusiv legea amnistiei, şi cele cu dedicaţie, că doar nu o să poată da vina pe Voiculescu sau pe Oprea.

Faptul că la Ministerul Mediului a fost numit Attila Korodi, care a avut proces cu RMGC, şi nu Laszlo Borbely, un susţinător al exploatării, ar putea să fie un semn că Ponta se teme să reia legile ilegale cu dedicaţie şi că ar putea sista orice demers în problema Roşia Montană până după alegerile prezidenţiale. Oricum eliminarea PNL din ecuaţie, va arăta clar protestatarilor cine este răspunzător de acum încolo şi va simplifica lupta împotriva abuzurilor.

Puroiul USL s-a spart, iar apele s-au despărţit, ceea ce este un lucru bun. Adversarul interesului naţional şi responsabilii pentru eventuale măsuri ilegale sunt mai uşor de stabilit şi demascat.

Cât despre ridicolul joc al lui Tăriceanu de a se ruga de Ponta să-l reţină la guvernare sau să-l facă preşedinte, nu cred că el va fi asul din mânecă al lui Ponta cu care îl va anihila ca prezidenţiabil pe Antonescu şi cu care va rupe PNL. Chiar dacă PNL ar obţine un scor sub aşteptări la europarlamentare, nu cred că vor exista plecări masive către un partid care nu există şi care depinde de PSD. Cum nu cred nici că Dragnea şi baronii PSD vor accepta să împartă puterea cu Tăriceanu şi ”liberalii lui Ponta”. De abia ce au scăpat de Antonescu şi ai lui.

Miza cea mare pentru populaţia care a votat USL nu este să aleagă între prezidenţiabilul Crin, aflat în pierdere de viteză şi în opoziţie şi candidatul lui Ponta, oricare va fi el, ci să înţeleagă ce a fost USL, de ce s-a rupt şi ce a făcut pentru ei această construcţie politică, raportat la ce le-a promis. Şi să voteze în cunoştinţă de cauză la următoarele alegeri.