Economist: Taxa pe stâlp loveşte proiectul de gaze din Marea Neagră. Pare că cineva ne dă ordin să nu cumva să devenim furnizori
Economistul Cristian Păun a explicat, într-o intervenţie la postul B1 TV, că aşa-numita "taxă pe stâlp" va lovi în plin companiile din România, care la rândul lor vor creşte preţurile produselor pe care le cumpără populaţia. Însă cel mai grav e că această taxă ar putea afecta serios proiectul de gaze de la Marea Neagră, "poate cel mai important proiect economic pe care l-a avut România în ultimii ani".
Jurnalist: Taxa pe stâlp - reamintim că ea a fost eliminată în 2017. Pe 1 ianuarie, feedbackul dat de domeniul afacerilor, cei care lucrează în această direcţie şi au afaceri în ţara noastră, a fost foarte clar: nu e o măsură bună. Care va fi, în opinia dumneavoastră, poziţia acestor afacerişti acum, că ea poate fi reintrodusă? Într-adevăr, am văzut, spunea ministrul Finanţelor, că va fi totuşi o scădere de la 1,5 la 1%, însă chiar şi aşa, are un impact foarte mare asupra mediului de afaceri.
Cristian Păun: Sigur, 1% e imens. Probabil că guvernul a început cu 1,5% ca să poată să scadă la 1%. 1% este enorm de mult să ceri o astfel de taxă, care, repet, într-o primă fază va lovi în companii, dar în final toate companiile vor încerca să ducă aceste taxe, preţul, către populaţie. Sigur că nu vor reuşi în totalitate. În bună măsură, se vor întoarce aceste taxe şi către companii.
Cu siguranţă, se va reduce profitabilitatea, se va reduce ritmul investiţiilor în România şi, foarte probabil, să vedem întârzieri suplimentare la tot ceea ce înseamnă proiectul de gaze de la Marea Neagră, poate cel mai important proiect economic pe care l-a avut România în ultimii ani şi care vedem că durează foarte, foarte mult. Noi trebuia să extragem acele gaze încă din 2017-2018, când, la fel de "deştepţi" ca şi acum, am lovit sectorul respectiv cu taxa pe stâlp. Adică, parcă, ca un făcut, la comandă, cineva ne dă ordin să încetinim acest proiect de gaze de la Marea Neagră, în contextul opririi gazelor de către Rusia, de exemplu, pentru Republica Moldova.
Mie mi se pare că ne jucăm puţin cu focul şi, cumva, noi nu avem un interes real de a da drumul acelor gaze, inclusiv un interes regional ca noi să devenim cumva furnizori, inclusiv de siguranţă, de securitate energetică în zonă. Parcă cineva ne spune: "Băi, mai sabotaţi puţin proiectul ăla, mai aşteptaţi puţin cu el." Nu vreau să spun mai multe, dar dezvoltarea României mereu a fost sabotată, mereu a fost, cum să spun eu, lovită, în special cu mâna politicienilor de la noi.
