Economist, despre planul lui Nicuşor Dan: Serviciile să vizeze marii evazionişti, nu tot bunicuţele care vând usturoi la colţul străzii

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a vorbit, într-o intervenţie la postul B1 TV, despre decizia preşedintelui Nicuşor Dan de a introduce pe agenda Consiliului Suprem de Apărarea a Ţării (CSAT) problema evaziunii fiscale, văzută drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Jurnalistă: O altă informaţie extrem de importantă este cea referitoare la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Nicuşor Dan. Ei bine, pe ordinea de zi, printre punctele pe care le-am regăsit acolo, vorbim şi despre evaziunea fiscală. Este evaziunea fiscală, în aceste momente, o problemă care vine să afecteze securitatea naţională? Şi acum întrebarea este dacă vom vedea o reducere a evaziunii fiscale, având în vedere faptul că această problemă va fi introdusă în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării?

Christian Năsulea: Aici, am crezut că o să mă întrebaţi în primul rând dacă este evaziunea fiscală o ameninţare la securitatea naţională?

Jurnalistă: Bine, haideţi să-mi răspundeţi la această întrebare…

Christian Năsulea: Este o întrebare dificilă, cu un răspuns incert, pentru că avem foarte clar probleme mari cu evaziunea fiscală la noi în ţară. Există, inclusiv după studii independente pe care le avem la dispoziţie, un nivel al evaziunii care este atipic pentru media europeană. Poate este mai aproape de medie în momentul în care ne uităm la seriile de la noi din regiune.

Însă, acum, ca soluţie. Bineînţeles că şi introducerea evaziunii fiscale pe lista de ameninţări la securitatea naţională ar putea să ducă la nişte rezultate mai bune. Din punctul meu de vedere, trebuie să vedem. Pentru că în momentul în care serviciile de informaţii au colaborat cu ANAF pentru a combate marea evaziune, au existat nişte rezultate. A fost o abordare care a funcţionat pentru o perioadă de timp.

Poate există nişte lucruri care să ajute să rezolvăm o parte din această problemă, mai ales o parte din problema cu marea evaziune, în momentul în care autorităţile fiscale, autorităţile care se ocupă de colectare, vor avea în spate şi o instituţie de forţă cu mult mai multă putere şi cu mult mai multă credibilitate a ameninţării forţei decât inspectorii ANAF sau inspectorii de la diverse alte administraţii care se ocupă de colectarea de impozite. Eu zic că merită o încercare. Să vedem însă dacă şi iese ceva din acest demers.

Jurnalistă: Bun, mă gândesc că, dacă totuşi s-ar recupera măcar o parte din banii din evaziunea fiscală, ar putea fi redus deficitul bugetar bine de tot, nu?

Christian Năsulea: Este posibil, din nou, având în vedere cifrele care vorbesc de procente cu două cifre când vine vorba de evaziune fiscală raportat la PIB la noi în ţară, este posibil ca în momentul în care este abordată marea evaziune printr-un nou tip de abordare, să putem să vedem venituri importante care să ajungă la bugetul de stat, care altfel nu ar fi ajuns acolo.

Însă mă tem de a declara că această abordare este una bună, pentru că se poate întâmpla foarte bine şi aici, ca echipele mixte, Minister de Finanţe, Ministerul Apărării, să se ducă şi să urmărească tot mici evazionişti. Să caute tot bunicuţe care vând usturoi la colţul străzii, pentru că sunt mai uşor de prins decât să se îndrepte către acele cazuri de mare evaziune, de evaziune făcută de nişte profesionişti în domeniul evaziunii, care sunt într-adevăr dificil de rezolvat şi dificil de abordat pentru inspectorii ANAF şi unde se şi pierd extraordinar de mulţi bani.

Jurnalistă: Ne mai uităm la o altă situaţie, pentru că în şedinţa de guvern se adoptă şi o prelungire a plafonării preţului la alimente şi vorbim despre alimentele de bază, o prelungire cu trei luni, în contextul în care vedem că inclusiv de la 1 iulie dispare acea plafonare la energie. Acolo se acordă tichete, vouchere în contravaloare de 50 de lei pentru persoanele vulnerabile. Ajută prelungirea acestei măsuri a plafonării adaosului la alimentele de bază?

Christian Năsulea: Trebuie să spunem din capul locului că toate aceste plafonări nu au fost idei bune, nu au fost nişte lucruri care ar fi trebuit să fie făcute, pentru că prin distorsiunile pe care le-au introdus în piaţă au creat tot felul de probleme.

Şi acum, ca să vorbim despre plafonarea adaosului de la alimentele de bază, ne-am dat seama cu toţii, fără să fie nevoie de nişte studii foarte complicate, că această plafonare a forţat comercianţii să-şi ajusteze modelul în aşa fel încât să poată să introducă acele costuri pe care nu mai aveau voie să le pună în marja de la toate produsele pe care le vindeau, să le introducă la alte categorii de produse care nu aveau adaosul plafonat.

Şi atunci, din acest punct de vedere, pentru că a existat o soluţie şi pentru comercianţi, politicienii s-au bucurat să declare că au redus preţurile, toată lumea a fost fericită, fără să existe nişte efecte negative masive. Aceasta este cea mai puţin dăunătoare dintre ideile politicienilor din ultimii ani şi atunci prelungirea ei nu creează nici probleme suplimentare faţă de ceea ce exista deja, nu perturbă lucrurile foarte tare şi, cumva, pentru un număr extrem de mic de consumatori din România care reuşesc să consume doar produse din acea categorie, are şi un efect pozitiv.

Sunt prea puţini ca la nivel statistic să conteze, dar să recunoaştem că există români, există concetăţeni de-ai noştri care se descurcă atât de greu cu banii, încât pentru aceştia poate să fi reprezentat un ajutor. Deci schema aceasta putem să o mai prelungim. Deja comercianţii s-au adaptat, viaţa s-a adaptat, a fost o idee care a avut impact negativ la vremea respectivă, dar în momentul de faţă nu va mai avea un impact negativ suplimentar mai mare dacă ea este continuată.

Când vine însă vorba de schema de plafonare şi compensare pentru energie electrică, acolo situaţia este foarte diferită. Sumele pe care statul român a trebuit să le plătească în aşa fel încât să compenseze furnizorii şi distribuitorii pentru diferenţa de preţ – unde putem discuta în extenso, putem discuta foarte mult despre cât de justificate erau preţurile respective sau nu – însă sumele respective ajungeau să reprezinte o povară importantă pentru bugetul statului.

Şi atunci, aici trebuie să fie încheiată această schemă şi trebuie, pentru acei consumatori cu adevărat vulnerabili, să fie găsită o soluţie. Aici iarăşi, 50 de lei – dacă e mult, dacă e puţin – este o altă chestiune unde putem să dezbatem destul de mult.

Jurnalistă: O ultimă întrebare şi un răspuns pe scurt, domnule profesor, pentru că nu prea mai avem timp. Vorbea Ilie Bolojan şi despre accesarea fondurilor europene. Avem problema cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit cu Ursula von der Leyen, din informaţiile pe care le avem, a convins-o pe aceasta să mute banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, din acele proiecte care sunt în fază incipientă, în acele proiecte care sunt în fază avansată, astfel încât să nu pierdem banii.

Avem o primă evaluare în octombrie. Va fi un succes această variantă, această metodă?

Christian Năsulea: Nu ştiu să vă spun dacă o să meargă, dacă va fi acceptat şi dacă vom reuşi în felul acesta să absorbim fonduri. E foarte clar, trebuie să spunem lucrul ăsta. Noi avem o problemă de abordare în România a fondurilor europene – în general, lucrul care face să fim subperformanţi.

Acum, pe partea cealaltă, sunt aproape convins că doamna von der Leyen, ceilalţi parteneri europeni ai ţării noastre, vor fi dispuşi să ne ajute în orice fel ca să putem să ne folosim de banii respectivi. Pentru că vina este a noastră pentru nefolosirea banilor care au fost puşi la dispoziţie.

În niciun caz nu ne-a pus cineva vreo piedică sau ne-a creat vreun obstacol.