Mai stă în picioare articolul 5 după declaraţiile lui Trump? "NU cred că există în lume cineva care doreşte să testeze forţa letală a NATO"
Cristian Diaconescu, consilierul preşedintelui Nicuşor Dan pe probleme de apărare, a explicat, la Antena 3, că, din punctul de vedere al SUA, angajamentul faţă de articolul 5 al NATO rămâne ferm, dar în acest moment se acordă o atenţie sporită şi articolului 3, care presupune responsabilitatea fiecărui stat membru de a-şi asigura propria capacitate de apărare.
Expertul a subliniat că nu există semnale de renunţare la solidaritatea aliată şi că forţa letală a NATO reprezintă un avertisment clar pentru orice potenţial agresor. Totodată, a atras atenţia asupra importanţei solidarităţii pe întreg flancul estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, menţionând necesitatea unor reacţii echilibrate în faţa ameninţărilor regionale.
Jurnalist: Înaintea summit-ului, dar şi în timpul summit-ului, s-a discutat foarte mult despre articolul 5 al NATO, în care foarte multă lume îşi pune speranţa într-o situaţie critică pe care nu ne-o dorim. Şi, la un moment dat, domnul preşedinte al Statelor Unite, întrebat fiind de articolul 5, a zis că există mai multe definiţii ale articolului 5. Pornind de la această declaraţie a preşedintelui Statelor Unite, România la care dintre definiţiile articolului 5 se încadrează, credeţi, din punct de vedere american?
Cristian Diaconescu: Deci, din punct de vedere american, în acest moment, şi o spun cu toată sinceritatea, nu există semnale de desistare. Într-adevăr, aşa cum rezultă şi din declaraţia finală, un anume tip de prioritizare se dă articolului 3, care, după cum se cunoaşte, practic, într-adevăr la Washington se consacră obligaţia fiecărui stat membru de a participa la apărarea colectivă, dar şi de a-şi dezvolta propriile capacităţi de răspuns în situaţie de criză. După părerea mea, din perspectiva americană, există o corelare.
Şi atâta vreme cât în declaraţia chiar scurtă pe care a adoptat-o Alianţă Nord Atlantică, articolul 3 figurează ca fiind un criteriu de bază şi, pe de altă parte, Donald Trump, aşa cum a spus şi la conferinţa de presă după reuniune, dar şi înăuntru, în sală, sub nicio formă nu relativizează implicarea americană în susţinerea principiului „unul pentru toţi, toţi pentru unul”. Cred că între cele două atitudini există o legătură. Deci trebuie să conştientizăm faptul că realitatea de securitate, aşa cum este, ne obligă la o abordare ceva mai diferită, inclusiv în ceea ce priveşte articolul 5, decât până acum.
Jurnalist: Eu, nefiind diplomat şi fiind doar un jurnalist, încerc să pun acele întrebări de aşa manieră încât şi cei care n-au citit articolul 3 şi cei care n-au citit articolul 5, dar văd deranjul ăsta planetar care este în jurul nostru, să înţeleagă mai bine. Înainte, toată lumea, sau noi, cel mai mult ne concentram pe articolul 5, care înseamnă că dacă eşti atacat, ceilalţi vin în ajutorul tău. În acest moment, în situaţia în care o ţară e deficitară la articolul 3, ar putea să nu fie ajutată, în caz de Doamne fereşte, cu articolul 5?
Cristian Diaconescu: Deci, după cum arată, să spunem, înţelegerile prealabile privind proiecte naţionale cu integrare cu proiectele regionale, după cum se poziţionează Statele Unite şi nu numai, nu cred că îşi poate permite vreun agresor în legătură cu statutul Alianţei Nord-Atlantice să testeze această solidaritate. În al doilea rând, după cum ştiţi, din punct de vedere militar, umbrela de securitate americană este preeminentă privind securitatea nucleară, aeriană şi navală. În legătură cu cea terestră, sigur, responsabilităţile noastre sunt mult mai serioase.
Nu există astăzi vreo nuanţare sau vreo încercare, sigur, cu o oarecare excepţie legată de Ungaria, în ceea ce priveşte determinarea statelor europene de a înţelege că agresiunea în Ucraina poate fi o agresiune împotriva noastră, a tuturor. Nu am astăzi elemente care să mă ducă la o concluzie, cum să vă spun, relativ negativă în legătură cu această aplicabilitate a articolului 5, dar, repet, nu cred că există în lume cineva care doreşte să testeze forţa letală a Alianţei Nord-Atlantice. Folosesc cuvântul „letal”, pentru că acest termen, oarecum în premieră, figurează în declaraţiile nu numai ale reprezentanţilor statelor NATO, dar şi în declaraţia finală. Forţa letală a NATO este un avertisment pentru oricine crede că...
Jurnalist: A mai fost folosită această expresie până acum la un nivel atât de semnificativ? E primul summit în care se foloseşte această expresie — forţa letală a NATO. E important, şi de aceea v-am întrebat acest lucru, pentru că toată lumea se focaliza mai mult pe faptul că e foarte scurtă declaraţia, adică are doar 5 paragrafe.
Pe de altă parte, domnul preşedinte al Statelor Unite a admis că există posibilitatea ca Putin, şi acum îl citez exact, să aibă ambiţii mai mari decât Ucraina. A admis acest lucru. Şi la nivelul NATO, vă întreb, dar mai ales al României, se fac analize în această direcţie, ce ar presupune „ambiţii mai mari decât Ucraina” şi ce ţară ar putea să fie prima în linia acestor ambiţii?
Cristian Diaconescu: Sigur, păstrând toată discuţia la nivel teoretic, trebuie să fim foarte atenţi la dezvoltările din Republica Moldova. Vor fi alegeri în Republica Moldova la sfârşitul lunii septembrie şi în egală măsură în ceea ce priveşte Marea Neagră. Figurează Marea Neagră în documentele constitutive şi acesta este rezultatul demersurilor noastre. Dorim ca poziţionarea pe flancul estic să fie una omogenă de la Marea Baltică în nordul îndepărtat până la Marea Neagră.
Ce aş vrea să subliniez şi sper ca acest lucru să fie bine înţeles de instituţiile care reprezintă interesele de securitate ale României, este necesitatea unui anumit tip de solidarităţi din nordul îndepărtat până la zona Mării Negre. Pot să dau şi un exemplu care nu neapărat a funcţionat în interesul nostru în 2016, atunci când s-a hotărât prezenţa avansată, defensivă şi de descurajare, grupurile de luptă au fost înfiinţate în statele baltice, Polonia — adică prezenţa NATO cu glonţ pe ţeavă —, iar în cazul unor ameninţări iminente declaraţia NATO spunea că în partea de sud răspunsul va fi unul adecvat.
Această situaţie a fost echilibrată în 2022, după intervenţia Federaţiei Ruse militare în Ucraina, pentru România, Bulgaria, Slovacia şi Ungaria. Deci privind dinspre Est, la un moment dat, în ceea ce priveşte solidaritatea şi reacţia avansată, proiecţia forţei statelor membre ale Alianţei, aveam în partea de nord o determinare clar militară, în partea de sud o diferenţă.
Sper şi cred că un astfel de semnal care poate fi extrem de complicat, în opinia mea, va fi urmărit cu foarte mare atenţie în aşa fel încât să nu se mai întâmple.
