Care a fost agenda României la summitul NATO de la Haga. Explicaţiile lui Cristian Diaconescu

Cristian Diaconescu, consilier prezidenţial pe apărare, a atras atenţia, la Antena 3, că summitul NATO de la Haga a reconfirmat unitatea transatlantică: SUA este în continuare un pilon acceptat de toate statele membre ale alianţei. În acelaşi timp, Europa a decis să îşi asume o creştere a cheltuielilor de apărare în noul context geopolitic.

Jurnalist: Abia aţi venit de la Haga, de la summitul NATO, şi avem foarte multe întrebări legate de summitul NATO. Care a fost agenda României şi ce a atins din agenda cu care s-a dus?

Cristian Diaconescu: Deci, practic, atât multilateral, cât şi bilateral, în opinia mea, agenda de parcurs a tuturor statelor membre NATO a fost atinsă. Reconfirmarea relaţiei transatlantice şi faptul că, din punct de vedere securitar, Statele Unite reprezintă în continuare un pilon acceptat de toate statele membre ale alianţei. În al doilea rând, o creştere a implicării Europei aici.

Vreau să spun un lucru cât se poate de clar. Aspectele care ţin de contribuţiile financiare, aspectele care ţin de asumarea unui anume tip de responsabilităţi în ceea ce priveşte propria apărare, nu ne-a impus-o nimeni. Ce fac eu acum? Reiau discursul cancelarului german, care a spus exact acelaşi lucru: Germania înţelege situaţia în care ne aflăm. România, la rândul său, înţelege situaţia în care ne aflăm. Un aport european, atât naţional, cât şi pe proiecte regionale de cooperare, este cât se poate de necesar în acest moment.

În legătură cu cifrele convenite privind contribuţia din Produsul Intern Brut pentru dimensiunea militară, sunt cunoscute: 3,5 direct pentru sistemul defensiv, 1,5 pentru proiectele colaterale. S-a renunţat la ideea creşterii cu 0,2% pe fiecare an, se aşteaptă o reevaluare în anul 2029 în ceea ce priveşte acomodarea eforturilor naţionale cu categoriile de riscuri şi ameninţări la care sperăm să nu mai fim supuşi, cu termen limită pentru 5% în 2035.

Preşedintele Trump a confirmat acest demers, toate statele europene, indiferent de nivelul în care se află din punct de vedere al atingerii acestui plafon bugetar, o menţiune, cum sunt convins, cunoaşteţi, în ceea ce priveşte procedurile de infringement, există o clauză de salvgardare, deci aceste cheltuieli nu intră în calculul deficitelor bugetare, dar pe de altă parte, sigur, este necesar să facem toate eforturile pentru ca aceste resurse financiare să fie disponibile.

Jurnalist: Există şi ceea ce americanii ar putea numi unfinished business, lucruri neterminate, nespuse, ca să păstrăm atmosfera? Oricum, summitul a fost mai scurt, ştim exact cum s-a lucrat. Cinci fraze în declaraţia finală în loc de treizeci şi ceva. Există şi ceea ce se numesc probleme nerezolvate sau ocolite, ca să se termine tot în armonie?

Cristian Diaconescu: Au existat o serie de semnale în legătură cu un anume tip de exprimare ceva mai determinată în ceea ce priveşte agresivitatea Federaţiei Ruse şi, evident, în legătură cu sprijinirea Ucrainei. Pot însă să vă confirm faptul că, dincolo de ceea ce este scris în această declaraţie, din poziţionările tuturor statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, aceste două teme au existat. Nu a apărut niciun fel de abordare polemică, indiferent de, mă rog, interpretările, ezitările de până acum, aproape mirându-ne pe foarte mulţi dintre noi, pe toată relaţia europeană şi transatlantică.

Aceste două componente majore, necesitatea ca America să fie prezentă în ceea ce se numeşte proiecte de securitate şi necesitatea de a înţelege că, atât naţional, cât şi prin cooperare regională, trebuie să ne dezvoltăm industriile de apărare, au fost temele agreate de toată lumea. De aceea a şi durat mai puţin summitul. Nu a existat vreun element dilematic în legătură cu aceste aspecte.

Jurnalist: Înainte de summit au fost o serie de analize făcute de agenţii de presă prestigioase, analize făcute de ziare prestigioase şi foarte multe întrebări legate de posibilitatea ca Statele Unite, la un moment dat, să retragă din efectivele militare din Europa. Se va întâmpla acest lucru sau nu se va întâmpla?

Cristian Diaconescu: Atât din dialogul multilateral, dar mai ales din cel bilateral, pot să vă spun că nu avem semnale din acest punct de vedere. Da, în continuare, Statele Unite, Washington, se află într-un proces de evaluare a poziţionării în Europa din perspectivă militară şi, evident, în ceea ce priveşte interesele, în ceea ce priveşte spaţiul Indo-Pacific, dar, mai ales în legătură cu România, pentru că aici suntem cei mai interesaţi, în acest moment nu avem vreun semnal în ceea ce priveşte un redeployment american.