Angajaţi ai ANAF şi ai Caselor Judeţene de Pensii au declanşat proteste în mai multe judeţe
Sute de angajaţi ai ANAF din mai multe judeţe au declanşat luni, 30 iunie, un protest spontan, ca reacţie la reducerea sporului pentru condiţii vătămătoare. Proteste similare au avut loc şi la Casele Judeţene de Pensii din judeţele Iaşi şi Cluj, potrivit Blocului Naţional Sindical (BNS).
Preşedintele Sindicatului „Solidaritatea”, Dorin Modure, a declarat pentru Agerpres că aproximativ 200 de angajaţi au participat la protestul spontan din sediul ANAF, nemulţumiţi de scăderea veniturilor cu circa 10%. El a precizat că protestul nu a fost organizat de sindicat, dar că au fost deja demarate procedurile pentru organizarea unor acţiuni de protest în Bucureşti.
Proteste ale angajaţilor ANAF s-au desfăşurat şi în alte judeţe, precum Dâmboviţa, Timiş, Sălaj şi Maramureş. Aceste acţiuni vin după ce, vineri, salariaţi ai administraţiei judeţene Ilfov a ANAF, ai Trezoreriei şi ai DGAMC au protestat spontan, acuzând Guvernul că ajustează bugetul „pe seama angajaţilor”.
Programul de guvernare actual prevede reorganizarea ANAF, criminalizarea evaziunii fiscale, eliminarea unor facilităţi fiscale, plata CASS pentru pensiile mari şi taxarea suplimentară a unor activităţi precum jocurile de noroc, scrie Adevărul.
Vicepreşedintele BNS, Mircea Burlacu, a anunţat că reprezentanţii confederaţiilor sindicale au semnat o scrisoare adresată premierului Ilie Bolojan, solicitând o întâlnire de urgenţă pe tema măsurilor de austeritate. Dacă această solicitare nu va fi onorată, marţi va fi trimisă o cerere către preşedintele Nicuşor Dan pentru a media conflictul dintre sindicate şi Guvern.
Burlacu a subliniat că sindicatele nu consideră că salariaţii sunt responsabili pentru situaţia bugetului şi că sunt deschise la dialog şi negocieri pentru stabilirea unor măsuri comune. Totodată, a avertizat că, în lipsa unui acord, se ia în calcul declanşarea grevei generale în toamnă.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat recent un pachet de măsuri de austeritate, argumentând că România se confruntă cu un deficit bugetar major şi cu venituri printre cele mai mici din Europa raportat la PIB. El a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor publice pentru a stabiliza situaţia financiară a ţării.
