Economist, avertisment sumbru în ziua alegerilor: Riscăm să devenim "studiu de caz" despre cât de repede se poate duce de râpă o ţară

Profesorul de economie mondială Christian Năsulea şi expertul în fiscalitate Gabriel Biriş au analizat, la postul B1 TV, miza majoră a alegerilor prezidenţiale pentru viitorul stabilităţii economice a ţării.

Redăm mai jos dezbaterea din platou:

Jurnalistă: Care este starea de spirit în aceste momente, în piaţa de capital, să spunem aşa, sau în lumea financiară?

Gabriel Biriş: Ce pot să vă spun este că nervozitatea este maximă. În special din cauza unei lipse totale de încredere în capacitatea, hai să spunem aşa, unui disruption politic în a asigura o mai bună guvernare a României. Pentru că noi acum avem o criză suprapusă. Avem o criză bugetară, uriaşă, la care s-a ajuns, vorbeam înainte de emisiune, într-un mod paradoxal, din cauza politicilor guvernului Ciolacu, de a creşte foarte mult veniturile celor dependenţi de stat. Adică salariile bugetarilor şi pensiile.

S-a ajuns ca în trimestrul I, unde ştiţi că avem deficit 2,28%, anualizat, probabil că ţinând cont şi de evoluţiile deficitelor pe trimestriale, undeva între 10 şi 13%. 88,55% din toate veniturile statului român în T1 2025 au fost cheltuite pe asistenţă socială şi salariile bugetarilor. Dacă adăugăm şi costurile cu dobânzile, suntem la 100%. O astfel de situaţie înseamnă lipsă totală de responsabilitate în guvernarea anterioară.

Ca să se poată ajusta aceste deficite, aceste cifre, avem nevoie de măcar o perioadă de răgaz din partea pieţelor financiare, şi aici mă refer inclusiv la agenţiile de rating, care sunt cu ochii pe noi, geană, o perioadă de răgaz ca să putem începe ajustarea.

Lipsa totală de încredere în capacitatea unei anumite tabere de a putea asigura guvernarea eficientă şi prin prisma lipsei de specialişti, versus cealaltă opţiune, unde avem posibilitatea să avem prim-ministru un om cu capacitate administrativă extraordinar de bine dovedită în ultimii mulţi ani de zile, pe plan local, e drept. Deci, este un moment de cotitură.

Jurnalistă: Bun, sunt nişte informaţii, domnule Năsulea, acum că băncile se pregătesc pentru scenariul catastrofal şi că luni dimineaţă s-ar pregăti, de exemplu, să vândă masiv titluri de stat. Nu ştiu dacă dumneavoastră ştiţi această informaţie şi ce ar însemna asta pentru tot lanţul acesta financiar.

Christian Năsulea: Cum spun americanii, nu pot nici să confirm, nici să neg această informaţie. În primul rând, să pornim de aici. Dacă ştiţi de ce întrebaţi. Dacă e să vorbim despre ce ar însemna asta, evident, ar fi un scenariu catastrofal dacă se întâmplă lucrul acesta.

Dacă, exact cum spunea domnul Biriş, avem o pierdere totală de încredere în capacitatea statului român de a începe să facă nişte reforme, atunci vom vedea o desfăşurare de consecinţe într-o avalanşă pe care îmi este imposibil să o anticipez. E foarte greu să spun care vor fi primele lucruri care se vor bloca şi unde vom vedea primele probleme.

Jurnalistă: Nu ştiu dacă vom vedea, de exemplu, sare cursul în aer, sare ROBOR-ul în aer?

Christian Năsulea: Cu siguranţă, dacă despre asta... dacă vorbim despre o vânzare masivă de titluri de stat, atunci, cu siguranţă, şi acestea vor fi printre consecinţe. Însă vă spun altceva: dacă ajungem în această situaţie, întrebarea este cine nu îşi va mai primi salariul primul — cei de la stat sau cei din privat? Unde se vor închide mai rapid locuri de muncă? Unde vor fi făcute nişte ajustări foarte serioase mai repede?

În scenariul acesta, oricum, e imposibil să spunem cum se vor desfăşura lucrurile, dar este foarte clar că dacă se întâmplă lucrul ăsta, dacă pieţele nu mai aşteaptă să vadă cine va fi măcar primul ministru care să vină — pentru că poate vine totuşi un reformator cu performanţe dovedite — şi în alt scenariu de preşedinte.

Dar dacă băncile şi pieţele consideră că nu este posibil acest scenariu, şi ar avea motive să creadă acest lucru, ni se vor deteriora indicatorii foarte rapid şi vom avea, cum îmi place să spun, un studiu de caz foarte interesant pentru colegii noştri economişti din alte ţări despre cât de repede se poate duce de râpă o ţară şi o economie în momentul în care se pierde încrederea.

Pentru că, din punctul meu de vedere, ca economist — sau, mă rog, ce mi-aş dori eu ca economist — este ca oamenii să înţeleagă mult mai bine decât o fac în acest moment cât de mult înseamnă cuvântul ăsta: încredere, cât de mult înseamnă să creezi iluzia, dacă vreţi să-i spunem aşa, că lucrurile vor merge bine.

Jurnalistă: Bine, la capitolul ăsta noi oricum stăm foarte prost, pentru că îl pomeneaţi aici pe domnul Ciolacu. Da, a reuşit această performanţă: să aducă deficitele la cer, să împrăştie banii într-un mod absolut inimaginabil ca să câştige nişte alegeri pe care, până la urmă, le-a şi pierdut.

Deci, am sacrificat stabilitatea ţării pentru o miză... Dar, vorbind despre încredere, domnule Biriş, v-aş întreba acum şi în celălalt scenariu. În situaţia în care, să spunem, că românii aleg corespunzător şi vom avea un guvern cu Bolojan premier, să spunem aşa. Da, dar vom avea rezultate ale alegerilor contestate. Vom avea violenţe în stradă, vom avea tulburări. Din nou se va traduce...

Gabriel Biriş: Eu sper că nu se va merge până acolo. Speranţa mea este că în perioada asta, având în vedere şi dezbaterea — singura care a existat, serioasă — unde noi toţi românii am putut să vedem diferenţa dintre cei doi candidaţi, având în vedere că, după aceea, evident, ca să-şi conserve cât de cât avantajul, unul dintre candidaţi a fugit în mod constant de dezbateri, ca să nu se mai facă de râs...

Eu cred că mulţi dintre noi s-au trezit, cum zicea domnul Călin Georgescu, trezirea în conştiinţă... Eu cred că ne-am trezit... şi conştiinţa noastră nu ne va lăsa să stăm acasă.

Dacă vom veni în număr masiv şi diferenţa nu va fi de 0 virgulă... cred că dacă trecem de 11,5 milioane de votanţi, aşa cum a fost în alegerile în care aroganţa domnului Victor Ponta a mobilizat oamenii să voteze un candidat nefericit — pe domnul Klaus Iohannis — atunci am fost aproape 11,6 milioane.