Ciolacu, "spectatorul" Boloş şi criza fondurilor din PNRR: Cine răspunde pentru eventuala gaură de 13 miliarde de euro?

O eventuală "păsuire" din partea Bruxelles-ului pentru a nu pierde miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ar putea fi legată de rezultatul alegerilor prezidenţiale, a opinat profesorul de economie mondială Christian Năsulea, care avertizează că UE ar putea "taxa" România în cazul în care la Cotroceni ar veni un preşedinte care ar vrea să facă din ţară o nouă Ungarie, care să submineze din interior interesele blocului european.

Jurnalistă: Haideţi să vorbim puţin şi despre fondurile europene. Să vorbim puţin şi despre fondurile europene, pentru că aici e un subiect foarte, foarte delicat. Au făcut ce-au făcut şi au blocat acele reforme şi, în cam toate scenariile, e de rău cu fondurile europene. Nu ştim dacă vor mai veni, dacă nu vor mai veni.

Am văzut că au încercat să facă o renegociere pe PNRR, să ducă banii în alte proiecte. Comisia Europeană nu a fost de acord. Ce se va întâmpla? Pentru că zilele trecute a apărut o ştire cum că se blochează şantierele de pe autostrăzi pentru că nu mai vin finanţările europene. Şi iată mii de oameni care lucrează sau companii care sunt implicate în chestiunea aceasta s-ar confrunta cu un blocaj, cu salarii blocate.

Christian Năsulea: Aici aş vrea să fac o observaţie. Ambiţia domnului Ciolacu de a avea cele mai multe investiţii în acelaşi timp, în acelaşi an, acum la capital electoral, este un factor care a contribuit la acest lucru. Ne trebuie, cu disperare, acele autostrăzi care nu au fost făcute 35 de ani, dar şi să încerci să le faci pe toate în acelaşi timp, a fost un exces care ne-a făcut să ne întindem cu mai mult decât ne permite plapuma.

Acum însă suntem în situaţia asta. E păcat de banii care au fost investiţi, ar fi dezastruos, de asemenea, să se închidă şantierele şi să fie suspendate lucrările după ce au fost investiţi atât de mulţi bani, deocamdată de la statul român, pentru că nu s-au făcut toate recuperările de bani din PNRR, acolo unde ar trebui să se întâmple lucrul ăsta. Însă şi aici, din punctul meu de vedere, n-am niciun fel de informaţie despre asta, să fie clar din capul locului.

Însă părerea mea este că avem un scenariu în care s-ar putea ca Uniunea Europeană să poată fi înduplecată, să ne mai lase puţin, pentru că am trecut, totuşi, prin nişte evenimente dificile la influenţa unor factori externi, într-un context care a fost dificil. Iar în scenariul celălalt, cred că Uniunea Europeană va găsi de cuviinţă să facă din noi un exemplu, ca să nu ajungă să se confrunte cu o altă Ungarie, care încearcă să exploateze nişte mecanisme ale Uniunii Europene, pentru nişte interese care contravin intereselor Uniunii Europene.

Deci, cumva şi aici, mi se pare că alegerea ar trebui să fie destul de simplă, pentru că există o uşoară şansă, într-o parte, ca lucrurile să meargă ok şi să recuperăm o parte mare din banii din PNRR, sau măcar o parte din banii din PNRR, ori, de partea cealaltă, cred că există o logică în baza căreia se vor bloca acei bani sau nu ne vor mai fi daţi, tocmai pentru că Uniunea Europeană nu are de ce să-şi dorească să mai lase alţi bani care să fie ulterior folosiţi pentru a submina interesele Uniunii.

Jurnalistă: În situaţia asta ne-am descurca, domnule Biriş, fără banii Uniunii?

Gabriel Biriş (expert în fiscalitate): Zilele trecute l-am auzit pe un alt mare factor în dezastrul în care suntem în momentul de faţă, financiar - domnul Boloş. Domnul Boloş a fost ministru al Fondurilor Europene, apoi ministru al Finantelor, acum din nou ministru al Fondurilor Europene. Domnia sa vine şi ne spune ca şi cum ar fi un simplu spectator că riscăm să pierdem 13 miliarde de euro.

Dar de ce riscăm să pierdem 13 miliarde de euro? Ştiţi, PNRR-ul a fost prezentat de o parte a spectrului politic ca un dezastru pentru România. Nu-i adevărat. PNRR-ul era un set de reforme care condiţionau primirea a 28 de miliarde de euro. Toate aceste reforme, dacă stăm să le luăm, să le analizăm, sunt în interesul nostru. Noi trebuia să le facem demult.

Eu vă dau doar un exemplu: un punct din PNRR este eliminarea graduală a scutirilor de impozite şi taxe, pentru că nu e normal să aşezi sarcina fiscală în funcţie de cine plăteşte sau în funcţie de cum îşi câştigă banii. Ci doar în funcţie de câţi bani câştigă. Pentru că, în momentul în care practic dizolvi contractul social, solidaritatea dintre noi, care practic face să funcţioneze statul... Deci cresc cetăţeni de rangul 1 şi rangul 2. În PNRR, eu aş fi scris eliminarea scutirilor imediat. Ei au scris eliminarea graduală.

Care a fost prima măsură, primele două măsuri fiscale, care au fost după adoptarea PNRR-ului? Scutirea de impozit pe salarii şi contribuţii la sănătate a jumătate de milion de angajaţi din agricultură şi industria alimentară. După ce, cu puţin înainte, fuseseră scutiţi altă jumătate de milion din construcţii şi producţia de materiale de construcţii. Şi de 20 şi ceva, 25 de ani, aveam scutiţi de impozit pe salariu doar, nu şi CASS, IT-işti. De ce a fost nevoie ca în 2023 să se devanseze calendarul pe care îl agreaseră de eliminare a acestor scutiri – 2028? Pentru că nu mai erau bani. Deci, cu alte cuvinte, ar fi fost interesul României, în primul rând, să nu se dea scutirile şi, în al doilea rând, să le elimine pe toate foarte repede.

Acum s-au eliminat aproape toate scutirile. A mai rămas una care nu funcţionează, de exemplu, la salariile din cercetare-dezvoltare. A doua a fost 1% pe bursă, în loc de 10% sau mai mult. Acum aproape toate aceste scutiri au fost eliminate. În imensa majoritate, din punct de vedere al banilor, al impactului bugetar. Ce s-a întâmplat? A crescut deficitul. Au crescut veniturile la buget. De ce? Pentru că au crescut toate taxele. Toate impozitele au crescut în 2024. Mă refer aici la eliminarea scutirilor în IT, în construcţii şi în agricultură. La creşterea TVA de la 5% la 9%, la 9 la 19, la 5 la 19. S-au introdus accize noi, de exemplu, la băuturile îndulcite. Au crescut accizele la benzină, motorină, ţigări, alcool.

Toate astea trebuiau să aducă şi la creşterea TVA. Au crescut încasările, ca procent din PIB, însă TVA-ul, cu toate RO-urile, diversele făcute de domnul Boloş, n-a crescut. Nu a crescut! Dar au crescut, per total, veniturile. Şi în loc să avem deficitul de 5%, că încasările sau planul de încasări s-a făcut în 2024, spre deosebire de începutul lui 2025, că nu s-a făcut... În special din scăderea TVA. Ce s-a întâmplat cu deficitul? Păi în loc să fie 5, a fost 9. De ce? Exclusiv din cauza creşterii cheltuielilor!