Economia României, în perfuzii. "Sunt nişte fraude masive pe buget. Cine fură? Şi de ce se face asta cu voinţă politică?"
România se află într-un moment critic din punct de vedere fiscal, în care presiunea deficitului bugetar şi ineficienţele sistemului de colectare a veniturilor obligă autorităţile să ia decizii dure şi mult întârziate.
Într-o dezbatere la postul B1 TV, expertul în fiscalitate Gabriel Biriş avertizează că nu mai este suficientă doar creşterea veniturilor prin combaterea evaziunii sau eliminarea scutirilor fiscale – e nevoie şi de reduceri semnificative de cheltuieli. Subvenţiile considerate populiste, programele finanţate exclusiv din bugetul de stat şi schema de fraudă din zona TVA sunt doar câteva dintre vulnerabilităţile bugetare expuse în discuţie.
Dialogul scoate la iveală nu doar amploarea risipelor şi a fraudelor tolerate politic, ci şi lipsa de acţiune concretă din partea autorităţilor în faţa unor soluţii tehnice deja cunoscute şi aplicabile.
Gabriel Biriş: Din păcate, în momentul de faţă, dacă în 2022 noi puteam să consolidăm, adică să reducem deficitul bugetar aproape exclusiv prin creşterea de venituri, nu pe creşteri de taxe, ci pe eliminare de scutiri şi reduceri de evaziune, acum nu se mai poate. Acum trebuie să tăiem şi de la cheltuieli.
Jurnalistă: Adică vedeţi să fie obligatorie o soluţie de a reduce salarii sau de a da afară oamenii?
Gabriel Biriş: Doamnă, trebuie să terminăm cu tâmpeniile astea de ajutoare de stat din bugetul de stat. Nu se poate să se laude ministrul Mediului că a dublat aproape bugetul pentru programul RABLA, în contextul în care acesta este exclusiv din bugetul de stat şi este plătit aproape în imensa majoritate pentru importuri. Şi o bună parte, pentru că au mărit şi tichetul, adică subvenţia pentru maşini electrice, o bună parte din banii românilor împrumutaţi se duc să subvenţioneze producţia de maşini în China. Deci suntem iresponsabili! Lucrurile astea trebuie să se închidă imediat. Cel puţin până la sfârşitul lui 2026, noi nu trebuie să mai vorbim de niciun program de ajutoare de stat din bugetul de stat.
Jurnalistă: Şi cu compensările pe energie?
Gabriel Biriş: Păi aia nici nu e prinsă în buget, este o ordonanţă promovată în trimestrul I. În bugetul pe 2025 au fost prinşi 3 miliarde de lei pentru compensări, dar sunt pentru datorii. Noi, că de-aia am zis, sunt între 10 şi 13% din PIB.
Jurnalistă: Dar e suficient să eliminăm toate astea? Sau, până la urmă, se va ajunge şi la reduceri de salarii?
Gabriel Biriş: Se va ajunge şi acolo!
Christian Năsulea: Vreau să vă întreb ceva, domnule Biriş, şi îmi cer scuze, s-ar putea să fie o discuţie foarte tehnică, dar apropo de programul Rabla şi de alte subvenţii care vin de la Fondul pentru Mediu. Aici, politicienii noştri spun că aia este altceva, pentru că banii vin din timbru de mediu care este aplicat. Că au un mecanism unde banii se colectează din timbru de mediu şi că de-asta, de fapt, e ok, că iau nişte bani pe care ei îi au, ca să-i repartizeze spre tichete Rabla.
Gabriel Biriş: Sunt în bugetul consolidat. Adică noi mutăm bani din buzunarul ăsta în buzunarul ăsta şi zicem că suntem mai bogaţi. Nici poveste de aşa ceva! Ar trebui, pur şi simplu, fondurile astea speciale, că sunt multe de astea, ar trebui făcute venit la bugetul de stat şi închisă discuţia!
Jurnalistă: Probabil că se va ajunge clar la reducerea sau eliminarea acestor subvenţii şi vorbeam de salarii, de pensii, de reduceri, de posturi, de...
Christian Năsulea (profesor de economie mondială): În momentul de faţă nu pot să nu fiu de acord cu domnul Biriş pe punctul ăsta. Suntem în situaţia în care sunt câteva măsuri care par a fi inevitabile, pur şi simplu din cauza calculului. Când ne aşezăm cu pixul şi cu hârtia în faţa să vedem câţi bani intră, câţi bani ies, cum facem să ajungem la acel şapte la sută enorm pe care încercăm să-l nimerim, ajungem la concluzia că trebuie, de undeva, să fie scăzut major şi trebuie, de undeva, să vină şi nişte bani în plus. Asta este de ce tot vorbim despre...
Gabriel Biriş: Există câteva măsuri extrem de simple care pot asigura o ajustare imediată, gândiţi-vă doar atât: gap-ul de TVA. Adică TVA-ul plătit de noi toţi pentru bunuri şi servicii care nu ajunge la buget pentru că este furat — 9 miliarde de euro! Adică aproape 50 de miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei fraude vine din business to business. Adică dintre companii, unde TVA-ul ar trebui să fie neutru.
Cea mai mare parte a acestei fraude, cu consecinţe pozitive şi pe cheltuielile de administrare, dar şi pentru companii, poate fi eliminată printr-o metodă extrem de simplă: taxare inversă. Măsuri simplificate. Adică să aplicăm la tranzacţiile între companii româneşti aceleaşi reguli care se aplică la tranzacţiile între companii din România şi UE. Elimini cu asta... aduci la buget şi cinci mii...
Jurnalistă: De ce nu se face? Eu cred că experţii ştiu, cunosc toate aceste instrumente.
Gabriel Biriş: Păi eu sunt unul dintre ei şi sunt şi membru în grupul experţilor de TVA de la Bruxelles. Şi pot să vă spun că o decizie e o chestiune politică, de ani de zile. În 2012 a fost o directivă a Comisiei prin care s-a introdus un mecanism de reacţie rapidă. Adică statele pot să ceară derogare pentru taxarea inversă.
Noi avem, de exemplu, taxarea inversă la cereale, la fier vechi, la imobile şi la telefoane mobile şi calculatoare la facturi peste 5.000 de euro. De ce s-a introdus taxarea inversă? Pentru că în comerţul cu aceste bunuri frauda era masivă. Directiva asta ce spunea? Atunci când statele membre au de-a face cu o creştere subită şi masivă a fraudei, pot să ceară derogare să aplice taxare inversă. De ce să aplice taxarea inversă? Ca să elimine frauda!
Păi, păi, păi, staţi puţin, imediat! Dacă tu ştii că asta e metoda de eliminare a fraudei, de ce îmi permiţi mie, stat membru, să o aplic doar după ce am fost furat? Masiv?!
Ştiţi de ce am introdus taxarea inversă, că noi am făcut-o în 2016, când eram secretar de stat, pentru telefoane mobile? Se aduceau păleţi cu telefoane. Închipuiţi-vă cam care poate să fie valoarea unui palet cu telefoane mobile. Milioane! Se aduceau păleţi din UE în România. Zeci de milioane, sute de milioane, combinate! Se tranzacţionau, se aduceau fizic, era un depozit! Se tranzacţionau în stoc de mai multe ori!
Primul care cumpăra din UE, când revindea, colecta TVA-ul şi nu îl plătea la buget şi dispărea. Următorii 10-15 mâini îl tot mişcau şi ultimul le exporta în Orientul Mijlociu şi primea rambursare. Exact asta a fost schema de fraudă!
Jurnalistă: Asta era întrebarea mea, de ce? Pentru că eu cred că sunt nişte fraude masive pe buget. Cine fură? Şi de ce se face asta cu voinţă politică? Adică ştiţi foarte clar pe unde se duc banii din buget.
Gabriel Biriş: Aţi auzit că domnul Tanczos Barna — şi îl felicit pentru asta, finally — a anunţat cândva prin februarie, dacă nu mă înşeală memoria, că a semnat un parteneriat să facă un studiu să vadă care-i structura hoţiei, a gap-ului. Păi cum e posibil ca în 2025, când noi de atâta timp vorbim de furăciunea la TVA, de gap-ul ăsta la TVA uriaş, tot timpul am fost în cea mai proastă poziţie. Deci noi avem 30%, peste 30%, Europa are 6% gap.
Cum e posibil ca ANAF-ul să nu ştie în 2025 cum este furat TVA-ul, în condiţiile în care ne-au obligat pe toţi să cheltuim miliarde pe RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-TVA şi toate...
