După 4 ani de dramă, Acordul de Asociere UE-Ucraina intră în vigoare
alte articole
Kaja Tael, ambasadorul estonian la UE, a declarat că “este de la sine înţeles că relaţiile noastre s-au îmbunătăţit foarte mult” şi cele două părţi pot folosi acum întreaga “gamă de instrumente aflată la dispoziţie”.
Tael, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a UE, a precizat că blocul european şi Ucraina “au implementat deja unele prevederi ale acordului, unele chiar de câţiva ani de zile”.
Acordul a fost semnat iniţial în noiembrie 2013 de către preşedintele ucrainean de la acea vreme, Viktor Ianukovici.
Dar, sub presiunea Moscovei, Ianukovici s-a retras din acord, ceea ce a dus la declanşarea unor proteste stradale masive care, în cele din urmă, l-au forţat să renunţe la putere în februarie 2014 şi să fugă din ţară.
Documentul a fost în cele din urmă semnat de actualul preşedinte ucrainean pro-Occident, Petro Poroşenko, în iunie 2014.
Totuşi, acordul – care necesită aprobarea unanimă a tuturor membrilor UE – nu a fost ratificat, întrucât 61% dintre parlamentarii olandezi s-au opus asocierii printr-un referendum neobligatoriu care s-a desfăşurat în aprilie 2016.
Guvernul olandez a încercat să reducă temerile alegătorilor în decembrie 2016 prin negocierea cu ceilalţi membri UE a unor prevederi legale suplimentare obligatorii, potrivit cărora acordul nu oferă în mod automat Ucrainei statutul de membru UE şi nici nu îi va oferi garanţii privind acordarea unui ajutor militar.
Atât camera inferioară olandeză cât şi Senatul au votat la începutul acestui an în favoarea acordului şi l-au ratificat în iunie 2017. Toţi cei 28 de membri UE au susţinut în mod oficial acordul de asociere în luna iulie.
Multe elemente ale Acordului de Asociere au fost aplicate provizoriu începând cu anul 2014, dar adoptarea acordului va asigura o cooperare mai strânsă între Bruxelles şi Kiev în zone precum politica externă, justiţie, educaţie, ştiinţă şi tehnologie.